20.962 hectare de păduri, pășuni și fânețe rămân în proprietatea statului român

Un amplu proces de retrocedare a unei suprafețe impresionante de 20.962 hectare de păduri, pășuni și fânețe din județul Harghita s-a încheiat cu succes în favoarea statului român. Prin eforturile conjugate ale judecătorilor, Ministerului Finanțelor Publice, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și autorităților locale de fond funciar, s-a reușit protejarea patrimoniului public, respingându-se definitiv solicitările nefondate ale Asociației Composesorale Bunurile Private din Ciuc.

Originea terenurilor și încercarea de reconstituire a dreptului de proprietate

Terenurile aflate în litigiu au fost, în trecut, proprietatea Bunurilor Private din Ciuc, o persoană juridică de drept public creată pentru administrarea comună a pădurilor și pășunilor din zonă. Acestea au fost expropriate prin Legea nr. 765/1946, o lege prin care statul român a preluat pădurile marilor proprietari și ale unor asociații composesorale. O parte dintre aceste suprafețe au fost folosite pentru împroprietărirea locuitorilor din 10 comune din zonă, iar restul au rămas în rezerva statului.

În anii 2000, o organizație recent înființată sub numele de Asociația Composesorală Bunurile Private din Ciuc a pretins că este continuatoarea fostei entități de dinainte de 1946 și a cerut reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe de 20.962 hectare. Însă această pretenție a fost contestată de statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice și Romsilva, arătându-se că asociația nu a fost niciodată legal constituită și că aceeași revendicare fusese deja soluționată definitiv în trecut.

Procesul a început în anul 2013, când Asociația Composesorală Bunurile Private din Ciuc a atacat Hotărârea nr. 14/2012 a Comisiei județene de fond funciar Harghita, prin care i se respinseseră cererile de reconstituire a dreptului de proprietate. Reclamanta a susținut că decizia a fost nelegală, însă Ministerul Finanțelor Publice și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au intervenit în cauză și au demonstrat că terenurile respective fac parte din proprietatea publică a statului și nu pot fi retrocedate.

Prima hotărâre judecătorească, pronunțată de Judecătoria Toplița, a fost clară: asociația nu avea calitate procesuală activă și nu putea solicita retrocedarea terenurilor. Mai mult, instanța a constatat că pretențiile acesteia fuseseră deja analizate și respinse prin Decizia nr. 6491/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât se aplica principiul puterii de lucru judecat, care împiedică redeschiderea unui litigiu deja soluționat definitiv.

Cu toate acestea, asociația a contestat decizia și a obținut rejudecarea cauzei. Însă, la final, atât Judecătoria Toplița, cât și Tribunalul Harghita au menținut soluția inițială: terenurile rămân în proprietatea statului, iar asociația nu are dreptul să le revendice.

Prin Decizia civilă nr. 812/04.10.2017 a Tribunalului Harghita, s-a pus punct definitiv acestui litigiu, respingându-se apelul asociației.

Acest succes judiciar nu ar fi fost posibil fără profesionalismul și vigilența judecătorilor care au analizat cu rigurozitate probele și au aplicat legea corect, precum și fără intervenția Ministerului Finanțelor Publice și a Romsilva, care au demonstrat cu argumente solide că statul român este proprietarul de drept al acestor terenuri.

Echipele de juriști, specialiști în fond funciar și reprezentanți ai administrației publice au depus un efort considerabil pentru a împiedica o retrocedare nejustificată și pentru a apăra interesele statului. Această victorie în instanță este un exemplu de colaborare eficientă între instituțiile statului pentru protejarea patrimoniului public.

Prin această hotărâre, s-a evitat o pierdere semnificativă pentru stat și s-a prevenit un precedent periculos care ar fi permis revendicarea unor terenuri pe baza unor argumente nefondate. Statul român rămâne proprietarul de drept al celor 20.962 hectare de păduri, pășuni și fânețe, iar această decizie întărește principiul că retrocedările trebuie să se bazeze pe dovezi clare și respectarea strictă a legislației.