Redacția noastră a primit o sesizare amplă din partea grupului civic „Inițiativa Plopeni – Avertizorii de Legalitate”, care semnalează posibile nereguli și suspiciuni de fraudă în implementarea proiectului finanțat prin PNRR – Componenta C5 „Valul Renovării”, intitulat „Renovare integrată blocuri CM3 și CM5, oraș Plopeni, județul Prahova”.

Proiectul, cu o valoare totală de peste 22 de milioane de lei, vizează lucrări de eficiență energetică și consolidare seismică la două blocuri din oraș. Potrivit documentului transmis, analiza actelor publice și a execuției în teren ar indica o serie de nereguli de natură financiară și tehnică, care ar putea genera prejudicii semnificative bugetului local și fondurilor europene.

Sesizarea, adresată Direcției Naționale Anticorupție, Curții de Conturi, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Inspectoratului de Stat în Construcții, OLAF și Comisiei Europene, solicită declanșarea unor verificări tehnice și financiare complete privind modul de derulare a proiectului.

Documentul detaliază aspecte precum supraevaluarea lucrărilor, includerea nelegală a unui spațiu comercial privat în finanțare, parteneriate cu asociații de proprietari inactive fiscal, plăți pentru lucrări neexecutate, creșterea nejustificată a valorilor din devize și posibila utilizare neeligibilă a fondurilor PNRR.

Publicăm mai jos, integral, conținutul sesizării, ca document de interes public, urmând ca instituțiile competente să analizeze faptele semnalate.

“Sesizare privind suspiciuni de fraudă și utilizare neconformă a fondurilor europene – Proiect PNRR „Renovare integrată blocuri CM3 și CM5”,oraș Plopeni, județul Prahova

1. Context General

Proiectul „Renovare integrată blocuri CM3 și CM5, oraș Plopeni, județul Prahova” este finanțat prin PNRR – Componenta C5 „Valul Renovării” (apel PNRR/2022/C5/1/A.1.1/1). Contractul de finanțare a fost semnat în decembrie 2022, valoarea totală fiind de 22.144.929,39 lei (inclusiv TVA). Pentru susținerea contribuției locale, Primăria Plopeni a contractat un credit de 8.412.000 lei, din care aproximativ 3.055.000 lei sunt alocați pentru acest proiect. Proiectul cuprinde lucrări de eficiență energetică și consolidare seismică la blocurile CM3 și CM5. Analiza documentației disponibile și a actelor publice arată o serie de neconcordanțe majore de natură financiară și tehnică, care pot genera prejudicii semnificative bugetului local și fondurilor europene.

2. Aspecte și Neconformități Sesizate

2.1. Calcul eronat si supraevaluare a suprafețelor reabilitate

Determinarea suprafețelor de reabilitare termică a fost efectuată pe baza „suprafeței desfășurate” (amprentă x număr de niveluri), metodă care nu reflectă suprafețele reale ale fațadelor, acoperișurilor și elementelor de anvelopă asupra cărora se intervine efectiv. Această modalitate de calcul conduce la o supraevaluare estimată de aproximativ 1.500 m², fără fundament tehnic verificabil, ceea ce, raportat la costul unitar de aproximativ 500 euro/m² utilizat în devizele lucrărilor de consolidare seismică, generează un prejudiciu potențial de circa 750.000 euro (aprox. 3.750.000 lei). Metoda de calcul aplicată este contrară principiilor de exactitate, eficiență și economicitate prevăzute de art. 2 lit. a) și b) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea și corectarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene, precum și prevederilor din Ghidul solicitantului PNRR – Componenta C5 „Valul Renovării”, care impun utilizarea măsurătorilor reale, efectuate la fața locului. Totodată, supraevaluarea valorii contractului poate constitui o cheltuială neeligibilă, în sensul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, și o încălcare a art. 14 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, potrivit căruia nicio cheltuială nu poate fi angajată fără bază legală și justificare reală a valorii acesteia.

2. Lipsa consolidării reale la nivelul fundațiilor și al subsolului

În teren, blocurile prezintă beciuri permanent inundate, fără sisteme de drenaj, hidroizolații sau alte lucrări de remediere a infiltrațiilor, iar documentația tehnică aferentă nu conține articole de deviz corespunzătoare acestor intervenții structurale. În absența lucrărilor de consolidare a fundațiilor și de tratare a infiltrațiilor, nu sunt îndeplinite criteriile minime de rezistență, stabilitate și durabilitate impuse prin reglementările tehnice în vigoare (P100-1/2013 și Normativ C56-85 privind hidroizolarea construcțiilor). Recepția lucrărilor în aceste condiții ar constitui o încălcare a obligațiilor legale de verificare tehnică și de recepție conformă prevăzute de art. 37 și art. 39 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, precum și o nerespectare a destinației fondurilor publice, contrar art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Totodată, efectuarea plăților pentru lucrări seismice neexecutate poate constitui o faptă de natură penală, circumscrisă dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal (abuz în serviciu) și art. 307 (deturnare de fonduri), în măsura în care s-au produs prejudicii bugetului local sau fondurilor europene.

3. Includerea nelegala a unui spațiu comercial privat în finanțarea proiectului

În cadrul devizelor aferente blocului CM3, au fost identificate cheltuieli și articole de lucrări aferente unui spațiu comercial situat la parterul imobilului, spațiu care nu face parte din domeniul public sau privat al orașului Plopeni, fiind proprietate privată a unei persoane juridice. 

Conform Ghidului solicitantului PNRR – Componenta C5 „Valul Renovării”, finanțarea este destinată exclusiv imobilelor rezidențiale colective, iar includerea oricăror spații cu destinație comercială constituie o cheltuială neeligibilă. Mai mult, s-a constatat că spațiul era funcțional și operațional, fapt confirmat prin emiterea unui bon fiscal la data de 07.10.2025, ceea ce demonstrează că nu era un spațiu comun al locatarilor, ci o unitate economică activă. Prin urmare, includerea acestui spațiu în proiectul finanțat prin PNRR reprezintă o utilizare neconformă a fondurilor europene, contravenind:

– art. 8 alin. (2) lit. c) din Ghidul solicitantului PNRR – C5,

– art. 12 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (care impun fundamentarea legală și destinația strictă a cheltuielilor publice),

– art. 129 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 57/2019 – Codul administrativ (care reglementează competența autorităților locale în administrarea domeniului public și privat).

Fapta ar putea întruni și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 307 din Codul penal (deturnare de fonduri), în măsura în care s-a dispus angajarea și plata unor lucrări aferente unui bun care nu face parte din patrimoniul unității administrativ-teritoriale.

4. Asociații de proprietari inactive fiscal si lipsa capacitatii juridice de parteneriat

Potrivit informațiilor publice furnizate de Ministerul Finanțelor, Asociația de Proprietari Cămin 5 (CIF 46454722) figurează ca inactivă fiscal începând cu data de 09.10.2023. Această situație ridică serioase probleme privind legalitatea și valabilitatea parteneriatului dintre Primăria orașului Plopeni și asociația menționată, în baza căruia s-a derulat proiectul finanțat prin PNRR. Conform art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), entitățile declarate inactive fiscal „nu pot emite facturi, nu pot beneficia de deducerea TVA și nu pot desfășura activități economice cu efect fiscal”. În aceste condiții, o asociație de proprietari inactivă nu poate încheia acte juridice producătoare de efecte patrimoniale în cadrul unui contract de finanțare europeană. Totodată, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, acestea pot participa la proiecte de reabilitare doar în condițiile în care au statut legal activ și sunt înregistrate fiscal. Prin urmare, semnarea și derularea contractului de finanțare în aceste condiții pot constitui o neregulă în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 66/2011, susceptibilă de a genera corecții financiare și răspundere administrativă sau penală a persoanelor care au aprobat și gestionat fondurile aferente.

5. Lucrări neterminate decontate si nerespectarea conditiilor legale de receptie

La data ședinței Consiliului Local din 07.10.2025, au fost constatate, pe teren, finisaje neexecutate, cabluri electrice expuse, precum și infiltrații persistente la nivelul pereților și planșeelor — deficiențe incompatibile cu o recepție tehnică finală conformă.

În pofida acestor neconformități, situațiile de lucrări au fost aprobate și decontate integral, fără a exista un proces-verbal de recepție finală valid și fără confirmarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Conform art. 14 alin. (1) și art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, ordonatorii de credite au obligația de a dispune plăți numai pentru lucrări executate efectiv și recepționate potrivit legii, iar orice plată efectuată în lipsa recepției constituie o angajare nelegală de cheltuieli publice.

Totodată, efectuarea plăților în absența recepției finale reprezintă o nerespectare a disciplinei financiar-bugetare, contrară art. 14 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 („nicio cheltuială nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită fără bază legală”), precum și o încălcare a prevederilor art. 37 și art. 39 din Legea nr. 10/1995 privind obligația verificării tehnice a execuției. Faptele descrise pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal (abuz în serviciu) și art. 307 Cod penal (deturnare de fonduri), în măsura în care au fost efectuate plăți din bugetul local sau din fonduri europene pentru lucrări neexecutate ori executate parțial.

6. Incoerențe privind TVA și cofinanțarea locală

Analiza documentelor contabile și a devizelor generale aferente proiectului indică faptul că anumite sume reprezentând TVA au fost suportate din bugetul local, fără a fi clar declarat statutul lor de cheltuieli eligibile sau neeligibile în cadrul finanțării PNRR. Potrivit art. 14 alin. (1) și art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, ordonatorii de credite au obligația de a utiliza fondurile publice exclusiv pentru destinațiile aprobate, iar orice plată efectuată fără bază legală sau în afara obiectului finanțării constituie o angajare nelegală de cheltuieli. De asemenea, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice impune ca toate cheltuielile bugetare să fie justificate și documentate corespunzător; TVA-ul aferent lucrărilor finanțate din fonduri europene nu poate fi transferat asupra bugetului local decât dacă există o dispoziție expresă de neeligibilitate menționată în contractul de finanțare. În lipsa unei astfel de justificări, suportarea TVA din fonduri proprii ale UAT constituie o dublă finanțare sau o utilizare neconformă a fondurilor publice, contravenind art. 2 lit. b) și art. 3 alin. (1) din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și corectarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene. Totodată, modificarea valorilor TVA și a cheltuielilor neeligibile în afara termenului de execuție, fără aprobarea prealabilă a finanțatorului, contravine art. 9 alin. (2) din HG nr. 907/2016, care permite actualizarea devizului general doar pe perioada derulării lucrărilor. Prin urmare, se impune verificarea legalității și justificării economice a sumelor de TVA decontate, a modului în care acestea au fost evidențiate în contabilitatea proiectului și a respectării principiilor de transparență și legalitate financiară stabilite prin legislația națională și regulamentele europene aferente PNRR.

7. Situații de proprietăți multiple și utilizare neconforma a fondurilor destinate locuintelor rezidentiale

În cadrul blocurilor incluse în proiectul „Renovare integrată CM3 și CM5” au fost identificate persoane fizice care dețin și închiriază mai multe unități locative, deși finanțarea PNRR este destinată exclusiv îmbunătățirii eficienței energetice a locuințelor de uz propriu, respectiv pentru beneficiarii care utilizează efectiv imobilele ca reședință principală. Această situație contravine principiilor de echitate și eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului PNRR – Componenta C5 „Valul Renovării”, care stipulează că fondurile pot fi utilizate doar pentru reabilitarea spațiilor cu destinație rezidențială, în care proprietarii sunt beneficiari direcți ai investiției. Prin includerea în proiect a unor apartamente deținute în scop investițional sau pentru închiriere, se generează o alocare inechitabilă a resurselor publice, contrară principiului utilizării eficiente a fondurilor, prevăzut de art. 3 alin. (2) lit. c) din OUG nr. 66/2011 și de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, care impun destinația strictă a cheltuielilor publice în funcție de scopul finanțării. De asemenea, implicarea unor persoane fizice care obțin venituri din chirii fără declararea corespunzătoare la ANAF poate crea un potențial conflict de interese și poate atrage răspundere fiscală și penală, în măsura în care s-au obținut beneficii materiale necuvenite printr-un program destinat exclusiv eficientizării locuințelor proprii. În consecință, se impune verificarea listelor de beneficiari, a declarațiilor de eligibilitate și a modului de selecție a apartamentelor incluse în proiect, pentru a exclude posibilitatea ca fondurile publice să fi fost utilizate în favoarea unor persoane sau entități care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate stabilite prin PNRR.

8. Creșterea nejustificată a valorilor din devize si posibila dubla finantare

Analiza documentelor aferente proiectului arată că valorile din devizele generale au fost modificate ulterior finalizării lucrărilor, în afara perioadei de execuție și fără aprobarea prealabilă a finanțatorului. Astfel, valoarea totală a proiectului a fost majorată cu 427.000 lei, iar cheltuielile neeligibile au crescut de la 464.446 lei la 1.754.216 lei (diferență de +1.289.770 lei), fără existența unei justificări economice, tehnice sau legale documentate. Conform art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, devizul general poate fi actualizat doar pe durata execuției contractului de lucrări, în baza unor justificări obiective (ex. modificări de prețuri ale materialelor, lucrări suplimentare aprobate prin acte adiționale). Orice modificare ulterioară termenului de execuție constituie o abatere gravă de la disciplina financiară și poate fi calificată drept neregulă în sensul art. 2 lit. a) din OUG nr. 66/2011. Totodată, creșterea artificială a valorii cheltuielilor neeligibile și includerea acestora în contribuția locală fără bază legală poate genera o dublă finanțare — interzisă expres de art. 3 alin. (2) din OUG nr. 66/2011 și de art. 14 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice („nicio cheltuială nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită fără bază legală”). În plus, majorarea valorilor după execuția lucrărilor contravine principiului bunei gestiuni financiare consacrat de art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, care impune statelor membre să asigure o utilizare eficientă, transparentă și controlabilă a fondurilor. Prin urmare, se impune verificarea detaliată a tuturor modificărilor operate asupra devizelor generale și a documentelor justificative aferente, pentru a se stabili dacă acestea au fost aprobate în mod legal și dacă au produs un prejudiciu bugetului local sau fondurilor europene. 

3. Cadrul Legal Incident

Aspectele semnalate în prezenta sesizare intră sub incidența următoarelor acte normative și dispoziții legale:

– OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în special art. 129 alin. (2) lit. d), care stabilește competența autorităților administrației publice locale de a administra bunurile aparținând domeniului public și privat, cu respectarea legalității și a destinației acestora.

– Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, art. 12 alin. (3), art. 14 alin. (1) și (5) și art. 61 alin. (1), care consacră principiile angajării, ordonanțării și plății cheltuielilor publice numai în baza unor acte legale și documente justificative, precum și răspunderea ordonatorilor de credite pentru utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele aprobate.

– Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, art. 14 și art. 46, care prevăd obligația ordonatorilor principali de credite de a asigura justificarea legală și economică a tuturor cheltuielilor bugetare, precum și interdicția angajării de cheltuieli fără bază legală.

– HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice, art. 9 alin. (2), care permite actualizarea devizului general doar pe durata execuției lucrărilor, în baza unor justificări tehnice și economice obiective.

– OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și corectarea neregulilor în obținerea și utilizarea fondurilor europene, art. 2 lit. a) și art. 3 alin. (2), care definesc noțiunea de „neregulă” și interzic dubla finanțare a acelorași cheltuieli, stabilind totodată obligația autorităților de a recupera prejudiciile rezultate din utilizarea neconformă a fondurilor.

– Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, art. 37–39, care impun verificarea și recepția lucrărilor numai după constatarea respectării cerințelor esențiale de rezistență, stabilitate și siguranță.

– Codul penal al României, art. 297 alin. (1) (abuz în serviciu), art. 307 (deturnare de fonduri) și, în subsidiar, art. 321 (fals intelectual), aplicabile în situațiile în care faptele constatate generează prejudicii materiale sau denaturarea realității în documentele oficiale.

– Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, art. 4 alin. (1), care consacră principiul bunei gestiuni financiare, obligând statele membre să prevină frauda, conflictul de interese și utilizarea neeficientă a fondurilor europene.

4. Concluzii și Solicitare

Având în vedere ansamblul neregulilor semnalate anterior – care includ posibile supraevaluări de lucrări, cheltuieli neeligibile, modificări nejustificate de devize, lipsa conformității tehnice și utilizarea fondurilor pentru bunuri care nu aparțin domeniului public – rezultă indicii temeinice privind încălcarea legislației naționale și europene în materie de finanțare publică. Prin urmare, există suspiciuni rezonabile privind:

– utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice și europene alocate prin PNRR;

– executarea parțială sau neconformă a lucrărilor față de documentațiile tehnico-economice aprobate;

– majorarea artificială a valorii contractului și a cheltuielilor neeligibile;

– posibila deturnare a destinației fondurilor publice și existența unor conflicte de interese sau fapte de abuz în serviciu în gestionarea proiectului.

În temeiul dispozițiilor art. 2 lit. a) și art. 3 alin. (2) din OUG nr. 66/2011, art. 14 și art. 61 din Legea nr. 273/2006, precum și art. 297 și art. 307 din Codul penal, solicităm instituțiilor sesizate – Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi a României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Inspectoratul de Stat în Construcții, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Comisia Europeană – să dispună:

1. efectuarea unui control tehnic, financiar și documentar complet privind modul de implementare a proiectului;

2. verificarea modului de calcul și justificare a devizelor generale și a situațiilor de lucrări decontate;

3. analiza legalității și oportunității cheltuielilor efectuate din fonduri europene și locale;

4. stabilirea existenței unui prejudiciu bugetar și, dacă este cazul, dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia;

5. sesizarea organelor de urmărire penală competente, în ipoteza constatării unor fapte de natură infracțională.

Prezenta sesizare are scopul exclusiv de a proteja interesul public, de a asigura legalitatea utilizării fondurilor europene și naționale și de a contribui la corectarea eventualelor prejudicii produse bugetului local și Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Toate datele, devizele generale, procesele-verbale și hotărârile de consiliu local la care se face referire în prezenta sesizare sunt documente publice, puse la dispoziția cetățenilor de către Primăria orașului Plopeni, prin publicarea lor pe pagina oficială a instituției. 

Totodată, au fost semnalate de către mai mulți locatari aspecte ce ridică semne de întrebare privind transparența gestionării proiectului. Deși documentele oficiale indică faptul că finanțarea lucrărilor s-a realizat integral din fonduri publice – buget local și PNRR, mai mulți proprietari au declarat că administratoarea asociației le-ar fi solicitat contribuții financiare suplimentare, neprevăzute în actele oficiale.

Dacă aceste fapte se confirmă, ele pot constitui o încălcare a dispozițiilor art. 11 alin. (1) și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, potrivit cărora administrarea fondurilor comune se face transparent și în interesul exclusiv al proprietarilor, iar perceperea de sume fără temei legal reprezintă o gestionare necorespunzătoare a fondurilor asociației.

De asemenea, în măsura în care s-a acționat în înțelegere cu reprezentanți ai autorității locale pentru a tolera sau ascunde aceste practici, faptele pot întruni elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, prevăzute de art. 48 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu consecința prejudicierii atât a bugetului local, cât și a beneficiarilor direcți ai proiectului.

Prezenta sesizare este formulată în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și OUG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, urmând a fi înregistrată și analizată potrivit competențelor legale ale fiecărei instituții.

Subsemnații, din considerente de siguranță personală, înțelegem să formulăm prezenta sesizare în mod anonim, având în vedere existența unor indicii temeinice de amenințare și intimidare exercitate asupra noastră și a altor persoane care au avut cunoștință de faptele semnalate.De asemenea, mai mulți locatari ai blocului CM5 au confirmat că au fost avertizați să nu discute despre lucrările finanțate prin fonduri publice și europene, fiind amenințați cu măsuri abuzive, precum evacuarea din locuințe ori excluderea din diverse facilități administrative. Având în vedere gravitatea acestor aspecte, solicităm implicarea de urgență a instituțiilor competente, pentru a asigura protejarea persoanelor implicate și pentru a verifica în mod obiectiv și independent faptele semnalate.”