Procurorii DIICOT au anunțat destructurarea unei grupări extremiste, acuzată de constituirea unui grup infracțional organizat și trădare. Potrivit anchetatorilor, rețeaua, care activa sub numele „Vlad Țepeș”, avea un plan radical de subminare a statului român, vizând retragerea României din NATO, ruperea relațiilor cu Uniunea Europeană și apropierea de Rusia, China și Iran.
Gruparea funcționa ca o structură paramilitară, cu o ierarhie clară și un „stat major”. Sub pretextul unei mișcări pentru reformarea statului, membrii săi recrutau susținători prin intermediul platformelor online și difuzau mesaje anti-occidentale, în special împotriva NATO și UE. Investigațiile au relevat faptul că doi dintre liderii grupului au călătorit la Moscova în ianuarie 2025, unde s-au întâlnit cu persoane dispuse să sprijine inițiativa lor.
Planul grupării: răsturnarea regimului și ieșirea din NATO
Obiectivele „Comandamentului Vlad Țepeș” erau extrem de radicale și vizau schimbări fundamentale în structura statului român. Gruparea își propunea:
• Retragerea României din NATO și proclamarea neutralității, susținând că alianța „nu are ce căuta pe teritoriul suveran al fostei Republici Socialiste România”.
• Schimbarea regimului politic, prin înlăturarea clasei politice actuale și dizolvarea partidelor.
• Înlocuirea conducerii Băncii Naționale a României, acuzată că servește „interese străine”.
• Anularea tuturor legilor „anti-românești” din economie, educație, administrație și sănătate.
• Formarea unui „guvern de criză”, alcătuit din specialiști selectați pe criterii tehnico-științifice, fără apartenență la actualul sistem politic.
• Modificarea identității naționale, prin schimbarea Constituției, a numelui țării, a drapelului și a imnului.
Pe plan extern, gruparea urmărea realinierea strategică a României, prin refacerea alianțelor tradiționale cu state din zona balcanică și euroasiatică, reluarea relațiilor economice cu Rusia, China și Iran și retragerea din orice relație de subordonare față de Ucraina. În plus, liderii grupării își propuneau „recuperarea teritoriilor istorice” pierdute în favoarea Ucrainei și protejarea românilor transnistreni, un discurs care rezonează puternic cu retorica propagandei ruse.




Percheziții și rețineri
În cadrul operațiunii desfășurate pe 5 martie, au fost efectuate opt percheziții domiciliare în București, Ilfov, Giurgiu și Maramureș, fiind ridicate documente și alte probe relevante pentru anchetă.
DIICOT urmează să solicite Curții de Apel București arestarea preventivă a patru dintre inculpați, în timp ce alți doi membri ar putea fi plasați în arest la domiciliu. În cazul suspectului principal, un general-maior în retragere, investigațiile continuă, însă nu au fost luate măsuri preventive împotriva acestuia.
Acțiunea a fost desfășurată în colaborare cu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, cu sprijinul Direcției Contrainformații și Securitate Militară din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), al Serviciului Român de Informații (SRI) și al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din Ministerul Afacerilor Interne.
Retorica Anti-NATO și propaganda Pro-Rusă
Discursul public al grupării „Vlad Țepeș” a fost construit pe un naționalism agresiv combinat cu o contestare vehementă a NATO și UE, elemente centrale în propaganda rusă.
Membrii grupării susțineau că prezența NATO în România este o ocupație străină impusă fără acordul poporului și cereau organizarea unui referendum național pentru a decide apartenența țării la alianță. În plus, aceștia contestau legitimitatea staționării trupelor NATO și solicitau prezentarea unor „acte oficiale” care să demonstreze că România a permis această prezență.
Un alt element al discursului grupării era acuzarea NATO pentru conflictul din Ucraina. Liderii săi susțineau că alianța „a provocat Rusia” prin extinderea sa spre Est, încălcând un presupus acord de neextindere semnat cu Moscova după reunificarea Germaniei. Această teorie este una dintre principalele narațiuni promovate de propaganda rusă, folosită pentru a justifica agresiunea Kremlinului asupra Ucrainei.
Gruparea mai susținea că trupele NATO din România consumă resursele țării de peste două decenii, cerând ca statele membre ale alianței să plătească o „taxă de staționare” pentru forțele lor dislocate aici. Acest tip de discurs încearcă să genereze un sentiment de nemulțumire față de partenerii occidentali ai României, urmărind să fragmenteze sprijinul populației pentru NATO.
Pe lângă NATO, gruparea critica și influența Uniunii Europene, pe care o percepea drept o entitate străină care impune României politici economice și sociale nefavorabile. Deși mesajele publice ale grupării se concentrau mai mult pe NATO, erau vizibile și atacuri la adresa Bruxelles-ului, mai ales în ceea ce privește legislația economică, suveranitatea națională și politica agricolă.
Un alt aspect îngrijorător al propagandei promovate de „Vlad Țepeș” era relativizarea crimelor regimului Putin și glorificarea modelului autoritar rusesc. Membrii grupării susțineau că Rusia reprezintă „singura forță capabilă să mențină echilibrul mondial” și că România ar trebui să renunțe la relațiile cu Occidentul în favoarea unei alianțe cu Moscova.
Prin toate aceste mesaje, „Vlad Țepeș” se înscria într-un curent mai larg de dezinformare și propagandă pro-rusă, care încearcă să slăbească unitatea statelor NATO și UE și să submineze sprijinul pentru Ucraina.
Prin obiectivele sale, „Vlad Țepeș” încerca subminarea ordinii constituționale, retragerea României din alianțele strategice occidentale și reorientarea spre Rusia, o direcție care ar fi pus țara într-un pericol geopolitic major.









Comentarii recente