În stilul deja caracteristic, George Simion se victimizează că mărețul său plan “Simion”este luat în derâdere. Ca și cum un om întreg la cap ar putea lua așa ceva în serios. 

Ironia destinului românesc pare să ne aducă din nou în fața unor promisiuni fantastice, acum din partea lui George Simion, care ne-a promis 1.000.000 de case la prețul de 35.000 de euro. După cum este menționat în contract, DOAR DACĂ IESE EL PREȘEDINTE. Pentru a beneficia de această ofertă, persoanele trebuie să semneze un contract de înscriere și să furnizeze datele personale, inclusiv CNP-ul și un număr de telefon. Abia după completarea acestor date, susținătorii vor putea vedea contractul de înscriere în “Planul SIMION,” prin care își exprimă susținerea pentru programul lui Simion ca program de interes național și se înscriu în baza de date a acestui plan. O astfel de ofertă sună mai mult ca o poveste din basme decât ca o propunere realistă, dar, evident, mulți români au sărit cu entuziasm să se înscrie, stând la cozi uriașe ce amintesc de epoci de AUR, chiar și fără a avea vreo garanție că vor beneficia de acest “cadou” imobiliar. În această competiție a naivității, pare că Simion continuă tradiția promisiunilor gogonate începută de Dan Diaconescu, care în 2012 a promis 200.000 de locuințe pentru tineri doar pentru a obține mai multe voturi.

Fascinația românilor pentru astfel de scheme este impresionantă. Am uitat lecțiile din trecut, când alte scheme mărețe, precum Caritas sau FNI, au lăsat mii de oameni fără economii, doar pentru că au visat la câștiguri rapide. Alții sunt dispuși să își vândă țara pentru o promisiune deșartă, lăsând-o pe mâinile unuia ca Simion. Și totuși o simplă analiză economică ar face chiar și cei mai optimiști dezvoltatori să râdă amar. 

Așadar, ce înseamnă un milion de apartamente la  35.000 de euro, când prețul mediu al unei garsoniere în București depășește 90.000 de euro? Statul ar trebui să subvenționeze fiecare apartament cu zeci de mii de euro, o cheltuială care ar depăși cu mult bugetul național.

Pe de altă parte, ideea că antreprenorii români ar putea construi case fără profit sună la fel de absurd. Într-o economie capitalistă, cum ar putea cineva să își asume riscuri financiare fără a avea o recompensă? Iar dacă, prin absurd, cineva ar accepta, s-ar trezi falimentar.

Ce face de fapt George Simion AUR? George Simion folosește fără scrupule promisiuni exagerate pentru a construi un bazin electoral bazat pe naivitate și disperare. Pe scurt, minte de îngheață apele pentru ca își dorește să devină președinte și a venit cu acest plan amețitor într-o societate marcată de sărăcie și lipsă de perspective, unde astfel de promisiuni prind la alegătorii needucați care caută soluții rapide si ușoare. Simion, cu un discurs populist, nepriceput în economie, reușește să-și atragă susținători din rândul celor care visează la pomeni, păcălindu-i că cineva se gândește la ei și la nevoile lor.

Politicienii ca Simion trebuie obligatoriu să dispară din peisajul politic romanesc. Lipsiți de valoare, ei nu aduc nimic bun societății și se hrănesc cu suferințele și aspirațiile unei populații vulnerabile. Consecințele sunt devastatoare: în loc să ofere soluții reale și sustenabile, ei propun planuri nerealiste care amăgesc alegătorii si le mențin status quo-ul. De fapt, chiar acești politicieni contribuie la ținerea românilor în sărăcie, având astfel o masă de manevră ușor de manipulat.

Simion promite tot ce este mai strălucitor, fără a avea de fapt intenția reală de a livra. El știe că nu va fi niciodată președinte. Dar în spatele zâmbetelor și ale declarațiilor se află doar interese personale și dorința de a câștiga puterea, indiferent de costul pe care îl suportă cei care aleg să creadă în minciunile sale. Acest tip de comportament este de fapt o bătaie de joc la adresa românilor care, în căutarea unui trai mai bun, ajung să fie păcăliți de promisiuni goale.

De ce este, concret, imposibil planul lui Simion? 

• Terenul dat de stat: Chiar dacă statul ar oferi terenuri gratuite, costurile de urbanizare și reglementările legale sunt foarte mari. Asta înseamnă autorizarea construcțiilor, studiile de impact asupra mediului și respectarea normelor de construcție.

• Locație: Majoritatea orașelor mari din România se confruntă cu probleme de aglomerare urbanistică. Găsirea unor terenuri adecvate pentru construcția a 1.000.000 de locuințe, fără a afecta mediul înconjurător sau calitatea vieții, este aproape imposibilă.

• Utilități: Construcția locuințelor necesită infrastructură, adică apă, canalizare, electricitate și acces la drumuri. Instalarea și extinderea acestor utilități înseamnă costuri mari.

• Costurile construcției: Chiar și în cele mai favorabile condiții, construcția de apartamente la un preț de 35.000 de euro ar fi imposibilă. Costurile materialelor, manoperei și altor cheltuieli indirecte depășesc cu mult acest preț, chiar și fără profitul constructorilor.

• Profitul constructorilor: În capitalism, antreprenorii trebuie să fie motivați să investească. Constructorii nu pot lucra fără profit; acest model de afaceri este nesustenabil și ar duce rapid la faliment în rândul firmelor de construcții.

• Impact asupra pieței imobiliare: O ofertă masivă de locuințe sub prețul pieței ar duce la căderea pieței imobiliare. Ar afecta prețurile locuințelor existente și ar genera o bulă speculativă, provocând instabilitate economică.

• Riscuri financiare pentru stat: Planul implică un efort bugetar imens. Subvenționarea locuințelor la un preț atât de mic ar conduce România spre faliment, având în vedere deja problemele financiare pe care le avem.

• Credibilitatea promisiunilor: Promisiunile goale nu fac decât să minimizeze actul politic, dar să crească dezamăgirea alegătorilor. 

Deși în România pare încă penibil să vorbim de așa ceva, insistăm ca de obicei pe aceste “clișee”, deoarece acestea sunt mereu valabile: trebuie să ne trezim, trebuie să fim vigilenți și să criticăm  astfel de „planuri mărețe” care nu au nicio bază realistă. Oamenii trebuie să ceară responsabilitate de la liderii lor și să nu accepte promisiuni care sunt evident pomul lăudat. Politicienii să fie trași la răspundere pentru declarațiile lor, mai ales cele mincinoase. De asemenea este extrem de important să fim bine informați. Educația și conștientizarea pot ajuta la combaterea manipulării și la reducerea populismului ieftin care ne costă, în final, atât de scump. Nu vrem să plătim greutatea greșelilor noastre în AUR.