Blue Air Saga

Situația companiei Blue Air a stârnit multe dezbateri in spațiul public, mai ales de la începutul lunii septembrie când, in urma popririi pe conturi, compania si-a anulat toate zborurile. 

Fond: In 2020 Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o garanție de împrumut de până la aproximativ 62 de milioane EUR (aproximativ 301 milioane RON) în favoarea companiei aeriene românești Blue Air. Măsura urmărea să compenseze compania aeriană pentru daunele suferite din cauza pandemiei de coronavirus, precum și să îi ofere suport urgent de lichiditate.

Problemele companiei Blue Air apăruseră însă încă dinainte de pandemie când, in urma unor investiții pentru îmbunătățirea rețelei in 2016, compania a înregistrat pierderi. In 2019 revenise la profit, însă nu suficient încât să se mențină pe piața in timpul pandemiei. Astfel, compania a cerut ajutor de la stat, pe care l-a și primit in 2020. 

Cu toate acestea, Blue Air nu a reușit să se redreseze, iar la începutul lunii septembrie a decis să suspende toate zborurile din cauza blocării conturilor pentru neplata datoriilor. 

Această decizie a dus la multe dezbateri publice și a ridicat întrebări privitoare la bunele intenții ale conducerii și ale acționariatului companiei. 

Astfel, s-a pus în discuție oportunitatea  împrumutului de 62 de milioane de euro. 

Ministerul de Finanțe a fost singurul inițiator al hotărârii de guvern prin care împrumutul a fost acordat. Semnătura finală ii aparține lui Sebastian Burduja, la acel moment secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ar trebui și are fi important ca acesta să spună dacă este adevărat că a primit aviz negativ din partea comisiei de specialitate din Ministerul Finanțelor, iar de la Ministerul de Justiție a primit aviz cu observație? Este adevărat că în raportul Eximbank vizavi de situația Blue Air au existat rețineri privitor la capacitatea de redresare a companiei și, drept urmare, incapacitatea acesteia de a rambursa împrumutul? Pentru că dacă răspunsul este da, întrebarea firească este de ce Sebastian Burduja a ales să ignore avizele negative și reținerile ministerului de justiție și să aprobe totuși împrumutul. Care a fost motivația lui Burduja? Care a fost interesul? 

Întrebăm acest lucru având in vedere faptul ca Blue Air a fost catalogată de către Eximbank ca având “un grad ridicat de incertitudine privind realizarea premizelor care au stat la baza acțiunilor companiei, care determină un risc major de executare a garanției de stat și de nerecuperare a sumelor plătite de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice”. Și cu toate acestea, Burduja a semnat împrumutul. 

Răsfoind Internetul pentru a găsi o eventuală opinie a domnului Burduja, am găsit pe pagina Ministerului de Finanțe un raport al activității acestuia, raport in care se mândrește cu susținerea companiilor românești Tarom și Blue Air pe care le-ar fi salvat de la faliment. Din păcate, lucrurile par a fi cu totul altfel, mulți angajați ai companiei regăsindu-se pe ștatul de plată al unei alte companii aeriene, Hi Sky, companie din Republica Moldova. Oare găsim la această companie și active importante ale Blue Air? De unde și ce flotă de avioane folosește Hi Sky? 

Luând in considerare ca Blue Air a cerut o reeșalonare a datoriei, șansele de redresare fiind infime din punctul de vedere al specialiștilor, ne întrebăm (firesc) și dacă domnul Burduja va fi tras la răspundere pentru faptul că a ales să ignore avizele negative și reținerile Eximbank, acordând totuși împrumutul? Un împrumut care pare a fi, din ce în ce mai sigur, unul neperformant. 

Ca și în celelalte articole, reiterăm necesitatea tragerii la răspundere a celor din guvern atunci când aceștia nu fac performanță.