Deși a fost adoptată tacit de Senat, iar prevederile sale ar putea corecta numeroase abuzuri din procesul de retrocedare a terenurilor, Legea privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x nr. 412/2019) este blocată în Parlament din 2019. Întrebarea care se ridică este: Cine are interesul să nu o lase să intre în vigoare și de ce?

Ce prevede această lege și de ce este importantă?

Legea propune verificarea și anularea titlurilor de proprietate emise ilegal pentru terenuri expropriate înainte de 1945 sau confiscate în perioada 1940-1945, când Transilvania de Nord s-a aflat sub administrație maghiară. Mai exact, legea:

• obligǎ autoritățile să verifice legalitatea retrocedărilor către persoane și entități care au primit terenuri pe baza unor acte dubioase.

• Permite anularea titlurilor de proprietate obținute nelegal și recuperarea banilor pentru terenurile vândute pe baza acestor titluri.

• Vizează în special terenurile expropriate înainte de 6 martie 1945, o perioadă în care multe proprietăți au fost confiscate, iar ulterior, în anii ’90-2000, au fost retrocedate pe baza unor documente discutabile.

Această lege ar afecta în mod direct retrocedările din Transilvania, unde numeroase terenuri și clădiri au fost revendicate ilegal de către persoane private sau instituții, inclusiv biserici istorice maghiare.

Cine blochează legea și de ce?

Deși a primit toate avizele necesare și nu a fost respinsă, legea nu a fost promulgată și nu a intrat în vigoare nici după aproape 5 ani, fiind blocată în Parlament. Principalele motive par să fie de natură politică și economică, iar interesele din spatele blocajului sunt evidente.

Ministerul Finanțelor este condus de un politician maghiar

În prezent, Ministerul Finanțelor este condus de un reprezentant UDMR, formațiunea politică ce apără interesele comunității maghiare din România. Această lege ar afecta tocmai retrocedările către persoane și instituții maghiare, ridicând semne de întrebare asupra unor titluri de proprietate obținute în mod dubios.

Se pune astfel problema: cu ministru maghiar, va putea fi Ministerul Finanțelor un garant al corectitudinii în aplicarea acestei legi, având în vedere că tocmai instituția pe care o conduce ar trebui să conteste în instanță titlurile ilegale? Sau, dimpotrivă, tergiversarea acestei legi servește unor interese de a proteja anumite retrocedări?

Blocaj politic și influențe din partea UDMR?

UDMR a fost constant parte a guvernelor din ultimii ani și a avut o influență semnificativă asupra politicilor legate de retrocedări. De fiecare dată când s-a pus problema reanalizării retrocedărilor în Transilvania, UDMR s-a opus, susținând că este vorba despre un drept istoric al comunității maghiare.

Deși legea nu vizează exclusiv maghiarii, este evident că un număr semnificativ de titluri de proprietate retrocedate în ultimele decenii ar putea fi anulate, ceea ce ar provoca tensiuni și pierderi pentru anumite persoane și instituții din Transilvania.

Interese financiare uriașe

Retrocedările ilegale sunt și o afacere de miliarde de euro. Multe terenuri și proprietăți au fost retrocedate pe baza unor acte discutabile, iar apoi au fost vândute la prețuri imense către investitori. Dacă această lege ar intra în vigoare, multe dintre aceste tranzacții ar putea fi desfăcute, iar cei care au beneficiat de pe urma acestor manevre ar trebui să returneze banii sau chiar să piardă proprietățile.

Astfel, blocarea legii ar putea servi unui grup influent de oameni de afaceri și politicieni care au beneficiat de pe urma acestor retrocedări și care nu au niciun interes ca statul român să le analizeze legalitatea.

În teorie, orice lege trebuie aplicată imparțial și fără influențe politice. În practică, însă, vedem că această lege este ținută la sertar, deși a trecut toate etapele necesare pentru a fi adoptată.

În aceste condiții, se pune întrebarea:

• Va fi Ministerul Finanțelor obiectiv și va contesta titlurile de proprietate acordate ilegal, chiar dacă acestea vizează interesele comunității maghiare?

• Sau se va folosi în continuare de influența politică pentru a bloca aplicarea legii, astfel încât anumite proprietăți să rămână în posesia actualilor beneficiari?

Blocajul în Parlament indică faptul că există o rezistență puternică în rândul unor grupuri politice și economice care nu doresc ca această lege să fie aplicată.

Cine mai apără însă interesele statului român în această situație? Dacă această lege nu va fi deblocată și aplicată, înseamnă că interesele unor grupuri de influență sunt mai importante decât corectarea abuzurilor din procesul de retrocedare.