Săptămâna trecută, așa cum scriam (aici), a fost înregistrată o victorie nesperată a statului român vizavi de retrocedarea terenului de 100 kmp din masivul Retezat, când suprafața în cauza a revenit în posesia statului după aproape 20 de ani de înstrăinare. 


Cine sunt cei care au semnat actul de retrocedare?

Nimeni alții decât prefectul și subprefectul Hunedoarei la acea vreme, Cristian Marius Vladu, respectiv Atilla Dezsi.
Acum Vladu este consilier în siguranța feroviară și nu numai, iar Dezsi este consilier la Curtea de Conturi a României. 
Cine sunt acești doi indivizi care nu numai că nu au fost trași la răspundere pentru ceea ce au făcut, ba chiar au fost recompensați cu funcții?
Să începem cu Atilla Dezsi, la bază un electrician ambițios care a lucrat în mina din Lupeni timp de zece ani și apoi și-a croit drum până la Curtea de conturi a României unde din 2014 are un mandat de nouă ani ca și consilier de conturi. 
La prima vedere, parcursul lui Dezsi pare unul de scenariu de film motivațional: după ce termină Liceul Industrial din Lupeni cu diplomă de electrician, Dezsi își continuă studiile constant până când, în 2001, devine licențiat în drept, apoi devine funcționar public, totul culminând cu un doctorat la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Tema tezei de doctorat este „Dimensiunea juridică a prevenirii şi combaterii fenomenului terorist şi influenţa sa asupra securităţii naţionale”. Jenant, având în vedere că semnătura sa a pus în pericol fix integritatea fizică a României.

Ascensiune fulminantă

Revenind, după ce și-a luat licența în drept, Dezsi a devenit consilier juridic la Regia de Apă și apoi la spitalul din Lupeni, apoi urcă o încă o treaptă (destul de înaltă) și devine secretar general al prefecturii Hunedoara unde, în doar un an, devine subprefect. Fulminantă carieră, mai ales că peste încă un an devine și prefect. Din momentul în care Dezsi este numit subprefect parcursul lui pare anormal, având în vedere faptul că a participat la retrocedarea ilegală a muntelui Retezat împreună cu prefectul de atunci al Hunedoarei, Marius Cristian Vladu. 
De la acea retrocedare a părut că a dat norocul peste el sau că i s-a descoperit geniul, căci nu numai că nu este cercetat, ci pare chiar recompensat cu funcții din ce în ce mai înalte, devenind prefect al Hunedoarei, secretar general al guvernului cu rang de ministru, inspector al Consiliului Concurenței, membru al comisiei de disciplină pentru înalți funcționari publici, membru supleant in Agenția Națională de Integritate, membru al comisiei de recrutare a înalților funcționari publici în cadrul Agenției Naționale a funcționarilor publici, Mentor (mentor!) în administrația publică, atestat de Ministerul Administrației și Internelor în cadrul Proiectului Tinerilor Profesioniști și, cireașa de pe tort, în 2014 este numit de către Parlamentul României în funcția de consilier de conturi la Curtea de Conturi, pe un mandat de 9 ani. Copleșitor, nu este așa? Curiozitatea ne face nerăbdători să vedem care este următorul pas în cariera lui Dezsi, având in vedere că mandatul de la Curtea de Conturi se încheie în curând. 

Impresionantul CV al lui Attila Dezsi (sursa: Curtea de Conturi a României)


Aceasta putea fi o poveste de succes

Dar nu este. Din păcate, povestea lui Dezsi este povestea eșecului instituțiilor statului, a promovării incompetenței și a ochilor închiși în fața evidențelor și furtului. 
Știind situația retrocedărilor masive și ilegale din Transilvania, ne întrebăm dacă Dezsi a făcut parte dintr-o rețea care s-a ocupat cu furtul terenurilor statului? Nelămurirea este firească, altfel este greu de înțeles cum și de ce Dezsi a primit atât de ușor și de repede funcții pentru care alții muncesc o viață, devenind subprefect, prefect, mentor in administrație publică, consilier la Curtea de Conturi practic peste noapte. Numit în toate aceste funcții de parcă merita o recompensă pentru monumentala “eroare” prin care a retrocedat ilegal o bucată uriașă și inestimabilă din masivul Retezat. Într-o țară ca afară, autoritățile de drept s-ar fi autosesizat și l-ar fi cercetat penal, dacă nu atunci, măcar acum, când s-a demonstrat atât de clar faptul că retrocedarea a fost ilegală. Indiferent că a făcut asta din corupție sau din incompetență, cineva ar fi trebuit să îl tragă la răspundere. Dar el, dimpotrivă, a avut un parcurs de succes.  
Din punctul nostru de vedere, după decizia conform căreia terenul a fost retrocedat ilegal, următorul pas firesc ar fi fost să fie cercetați penal toți cei care au participat la acest jaf, fie corupți, fie incompetenți. În schimb, în timp ce românii au fost la un pas să piardă suprafața uriașă din muntele Retezat, fiind pusă în pericol integritatea României, cei implicați au prosperat, inclusiv prefectul de atunci, Marius Cristian Vladu, căruia îi vom dedica un amplu material cât de curând pentru a prezenta publicului cine a fost principalul pion în una dintre cele mai grave tentative retrocedări ilegale. 

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi afisata. Campurile obligatorii sunt marcate *

Datele cu caracter personal sunt prelucrate conform Politicii de confidentialitate