Într-o decizie care a stârnit numeroase controverse, Curtea de Apel București a hotărât vineri anularea condamnării de 5 ani și 6 luni primite de omul de afaceri Dragoș Săvulescu în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri și plaje din Mamaia. Sentința inițială fusese pronunțată în 2019, însă Săvulescu a evitat orice detenție efectivă în România, fugind în Italia înainte de punerea în aplicare a pedepsei.

Decizia instanței: executarea pedepsei în Italia este recunoscută în România

Judecătorii români au admis contestația la executare depusă de fostul acționar al clubului Dinamo, considerând că pedeapsa aplicată și executată în Italia respectă cadrul legal european. În Peninsula, autoritățile italiene au recunoscut condamnarea emisă în România, însă au transformat-o într-o pedeapsă mai blândă: trei ani de închisoare grațiați și doi ani și jumătate cu suspendare. Săvulescu a fost supus unor restricții, precum interdicția de a părăsi domiciliul între orele 8:00 și 18:00 și obligația de a se prezenta la autorități de trei ori pe săptămână.

Instanța română a justificat decizia prin prisma dreptului european, subliniind că nerecunoașterea pedepsei deja executate în Italia ar încălca dreptul la liberă circulație al cetățenilor Uniunii Europene.

„O interpretare contrară ar conduce la o ingerință în dreptul la liberă circulație”, se arată în motivarea instanței. Totodată, Curtea de Apel București a dispus retragerea mandatului european de arestare emis pe numele lui Săvulescu.

Dragoș Săvulescu. Foto: Agerpress

Un prejudiciu uriaș și controverse juridice

Cazul retrocedărilor ilegale din Mamaia rămâne unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din România, prejudiciul estimat ridicându-se la 114 milioane de lei. Deși Săvulescu a fost condamnat alături de alți inculpați în 2019, fuga sa în Italia și condițiile blânde impuse de autoritățile italiene au generat critici atât în spațiul public, cât și din partea societății civile.

Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile.

O nouă dezbatere despre fuga de justiție

Anularea condamnării lui Săvulescu ridică întrebări importante despre modul în care România și alte state membre UE cooperează în privința executării pedepselor penale. Cazul său devine astfel un exemplu controversat despre cum poate fi eludată aplicarea justiției naționale prin intermediul legislației europene.

Rămâne de văzut dacă procurorii vor contesta decizia, iar opinia publică urmărește îndeaproape evoluția cazului, într-un context în care încrederea în sistemul judiciar românesc este deja fragilă.