6 motive pentru care să ieși la vot pe 9 Iunie
Acest text este plin de clișee. Dar clișele nu sunt întotdeauna ceva rău, ci adevăruri fundamentale, repetate de nenumărate ori tocmai pentru că sunt esențiale. Faptul că au fost spuse de atât de multe ori nu le diminuează importanța, ci dimpotrivă.
Românii nu mai ies de mult la vot. Zicem că suntem scârbiți de clasa politică. Aceeași clasă politică pe care tot noi am votat-o în ultimii 30 de ani, de cele mai multe ori pentru bani, făină, ouă, găleți. Intelectualii sunt cei mai absenți de la vot, astfel că cei care hotărăsc soarta votului sunt, de obicei, cei care votează pe principiul “ce ne dă”, “sună bine”, “nu avem pe alții”, “nu ne-a plăcut școala”. Și astfel de 30 de ani România se învârte în acest cerc vicios, acest paradox în care nu ieșim la vot, dar ne plângem pe la colțuri că nu ne plac politicienii și ceea ce fac ei.
- Informarea: Cheia unui Vot Responsabil
Mulți afirmă că nu au pe cine vota, dar asta este și din lipsă de informare și de implicare. Este o declarație superficială. Alegătorii trebuie să își asume sarcina de a se documenta despre candidați și programele lor. Este o datorie civică. Aceasta presupune o analiză a listelor de vot, citirea materialelor electorale și participarea la dezbateri. 90% dintre români, în acest moment, habar nu au ce e aia o doctrină de stânga sau de dreapta. Ce pretenții să mai ai la un vot în cunoștință de cauză? Citiți, informați-vă. Luați puțin din timpul de rețele de socializare și citiți cu seriozitate despre candidați. O să vă simțiți total diferit în ziua votului, când veți folosi ștampila siguri că ați făcut o alegere potrivită, pe care ați gândit-o singuri.
2. Votul de Protest: O Voce Puternică
Dar chiar și atunci când niciun candidat nu pare să corespundă așteptărilor tale, prezența ta la vot rămâne crucială. Ai în mână o ștampilă cu care îți poți arăta dezacordul, nemulțumirea față de opțiunile oferite. Acest tip de vot transmite un mesaj clar clasei politice: alegătorii sunt atenți și nu vor mai accepta orice. Neprezentarea la vot, în schimb, nu face decât să întărească status quo-ul și să reducă presiunea asupra politicienilor de a se reforma.
Votul de protest este cea mai puternică formă de protest.
3. Puterea votului
Puterea votului apare doar când știm cum să votăm. Până acum nu am profitat de această putere. Ca să fim sinceri, politicienii de acum sunt imaginea celor care au mers la vot. Și mai ales a celor care Nu au mers la vot.
4. Politicienii: Reflecția Noastră
Ei sunt chipul și asemănarea noastră, rezultatul direct al alegerilor noastre, al implicării sau al lipsei de implicare. Este ușor să dăm vina pe clasa politică, dar adevărul dureros este că acești politicieni sunt produsul unui electorat care este dezinteresat, care nu știe să voteze, nu urmărește procesul electoral și nu reacționează în nici un fel atunci când este abuzat.
Da, am avut uneori un candidat în care credeam, care a reușit să mobilizeze oamenii să meargă la vot și care a dezamăgit crunt. Ce face românul în cazuri din acestea? Se retrage în apatie. Nu iese în stradă, nu protestează, nu cere socoteală. Mai mult, decide să nu mai voteze niciodată. Este o atitudine de loser, de resemnat, de învins. De victimă abuzată care nu luptă să scape de abuzator. În loc să pună presiune și să își arate dezacordul, românul preferă să se retragă în tăcere și indiferență. Cea mai proastă soluție posibilă.
În cazul ăsta, tăcerea nu e ca mierea.
Tăcerea nu face decât să întărească un sistem corupt și ineficient.
Tăcerea este ceea ce le convine lor. Nederanjați.
Tăcerea noastră egal libertatea lor de a face ce vor.
Dacă vrem ca politicienii să fie mai buni, trebuie să fim noi, cetățenii, mai buni. Să votăm în cunoștință de cauză, să cerem socoteală, să ne facem vocea auzită. Să ieșim din mentalitatea de victimă și să devenim cetățeni activi, implicați, care își înțeleg puterea și responsabilitatea. Dacă nu pentru noi, măcar pentru copiii și nepoții noștri. Nu avem doar drepturi, ci și obligații.
5. Educația Electorală: Investiția în Viitor
Luați copiii la vot, să se obișnuiască cu procesul în sine. Explicați-le de ce e important să votăm, care este puterea votului. Educația electorală a copiilor noștri este vitală pentru viitorul democrației și viitorul lor. Ar trebui să ne fie rușine pentru modul ignorant în care am votat până acum, luându-le șansa de a trăi într-o țară mai bună. Trecerea de la regimul comunist, unde opțiunile erau inexistente, la o democrație în care avem posibilitatea de a alege, dar noi tot nu votăm, cum sună asta? Nu a oameni inteligenți.
6. Noi decidem
Nu ei. Noi decidem direcția țării. Acum decid ei pentru că noi le permitem. Însă o dată cu votul nostru, ieșitul în număr mare, indiferent de opțiunea de vot, va arăta politicienilor un electorat interesat, informat, în fața căruia trebuie să răspundă cu seriozitate. Ar fi un moment al schimbării așteptat de atât de multă lume. Paradoxal, când tocmai de această multă lume depinde schimbarea. De noi. Nu de ei.
Ce este votul?
Votul universal sau sufragiul universal reprezinta unul din principiile de bază ale democrației si are ca scop oferirea posibilitatii fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a-și exercita activ și pasiv dreptul de vot, adică de a-și alege reprezentanții în legislativ, respectiv de a fi ales ca atare.
Republica Franceză a fost primul stat din lume care a introdus votul universal, la sufragiul din 1792(doar pentru bărbați). Statele care au cea mai îndelungată și neîntreruptă tradiție a votului universal sunt Franța și Elveția (de la 1848). Noua Zeelandă a fost primul stat din lume care a introdus votul universal pentru femei și bărbați, în 1893. (Wikipedia)
