Într-un caz complex care a implicat mai multe instanțe și decizii judecătorești, statul român a reușit să recupereze 2017,5 hectare de pădure în județul Covasna, după ce acestea au fost acordate inițial în mod discutabil prin reconstituirea dreptului de proprietate. Cazul, care a început în 2005, a culminat cu două hotărâri importante în 2022 și 2024, în care instanțele au decis în favoarea statului, anulând toate actele prin care terenurile au fost înstrăinate.

Reconstituirea și Validarea Dreptului de Proprietate

În 2005, Comisia locală de fond funciar Bixad a aprobat cererea Ecaterinei Susana Roy Chowdhury pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 2017,5 hectare de pădure. Această propunere a fost ulterior validată de Comisia Județeană Covasna, și s-a emis un titlu de proprietate în 2007. Pe baza acestor acte, terenurile au fost transferate în posesia petentei.

Primele Contestații și Încercările de Înstrăinare a Terenurilor

În 2013, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inițiat un proces la Judecătoria Sfântu Gheorghe (dosar nr. 4972/305/2013), contestând validitatea acestor acte. Motivul principal a fost faptul că exproprierea inițială realizată de statul român s-a făcut cu despăgubiri juste, ceea ce ar fi trebuit să excludă reconstituirea dreptului de proprietate.

Între timp, Roy Chowdhury a încercat să înstrăineze terenurile, donându-le către alți membri ai familiei sale prin mai multe contracte de donație autentificate în 2013. Această mișcare a fost interpretată de către autorități ca o încercare de a ascunde și proteja terenurile de eventualele acțiuni legale de recuperare.

Hotărârea din 2022: Primul Pas în Recuperarea Terenurilor

În 2022, Curtea de Apel (dosar nr. 4972/305/2013) a admis parțial apelurile formulate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Romsilva, Instituția Prefectului Covasna și Ministerul Finanțelor. Instanța a declarat nule actele care validau reconstituirea dreptului de proprietate și a dispus restituirea către stat a unei porțiuni de 64,6 hectare din cele 2017,5 hectare inițiale, suprafață care nu fusese implicată în donații.

Hotărârea din 2024: Anularea Încercărilor de Înstrăinare și Reintegrarea Pădurilor în Proprietatea Statului

În 2024, Tribunalul Covasna (dosar nr. 1042/119/2022) a emis o nouă hotărâre importantă, anulând toate contractele de donație prin care Roy Chowdhury a încercat să transfere terenurile către alte persoane. Instanța a dispus restabilirea situației anterioare și reintegrarea în proprietatea statului român a întregii suprafețe de 2017,5 hectare.

Este de admirat faptul că, în ciuda presiunilor și a dificultăților întâmpinate, există oameni în România care își fac datoria cu profesionalism și integritate. Aceștia demonstrează clar faptul ca justiția și protejarea interesului public sunt posibile, chiar și atunci când politicienii par mai puțin interesați să apere România și să reacționeze atunci când anumiți lideri străini arată lipsa de respect față de țara noastră. Merită felicitați pentru determinarea și eforturile lor, care au dus la recuperarea unui patrimoniu de valoare pentru România. 

Nu putem să nu menționăm acest fapt deoarece  nu cu mult timp în urmă liderul maghiar Viktor Orban a făcut declarații controversate pe teritoriul României, fără rușine, iar lipsa de reacție fermă din partea liderilor politici români, începând cu Marcel Ciolacu, a fost greu de digerat. Orice declarații care subminează suveranitatea și demnitatea României ar trebui să fie întâmpinate cu răspunsuri pe măsură, care să arate clar că țara noastră nu tolerează astfel de atitudini. Dar Marcel Ciolacu a ales să tacă, nu să răspundă prompt și decisiv, lăsând impresia că nu are curaj, coloană vertebrală, și că țara noastră poate fi călcată în picioare.

Această atitudine pasivă contrastează puternic cu acțiunile unor funcționari și reprezentanți ai statului care, în alte contexte, precum cel arătat mai sus, își fac datoria cu seriozitate și dedicare, demonstrând că interesul național NU ESTE NEGOCIABIL.

Ne întrebăm de ce atunci când România este atacată verbal de un lider străin pe teritoriul său, reacția politică întârzie sau lipsește cu desăvârșire. O astfel de atitudine poate fi și chiar este interpretată ca o slăbiciune care încurajează repetarea unor astfel de comportamente din partea unor lideri care au agende proprii în regiune.

Cine nu are curaj să răspundă acestor provocări și să ne apere țara, să plece acasă. 

(sursa foto APnews.com)