Statul român a recuperat noi terenuri retrocedate ilegal.

De mult prea mult timp România a fost și este cotropită. În ultimii ani parcă mai mult ca niciodată, iar cotropitorii principali în acești 30 de ani am fost chiar noi, românii. Unii furând de-a dreptul, alții fiind complici, mare parte ignoranți sau dezinteresați de furtul masiv desfășurat chiar sub ochii lor. Toți, laolaltă, am pierdut din vedere interesul național care în țările “ca afară” nu este stigmatizat, nu este ironizat și nici bagatelizat, ba dimpotrivă, este apreciat, încurajat, chiar obligatoriu. Iubirea de țară este ca iubirea de casă. Și, ca să ajungem la subiectul de casă, care dintre noi ar oferi unor străini, unor neaveniți, parte din terenul nostru? Ei bine, în România s-a putut. Țara asta a fost ruptă în bucăți și dăruită. Cei care au făcut asta sunt și astăzi nepedepsiți, nederanjați, mulți cu funcții în administrația publică. Mii și chiar zeci de mii de hectare pe care le-am cedat prea ușor, pe care le-am “înapoiat” fără temei și pentru care, ani mai târziu, statul a trebuit să lupte pentru a le recâștiga.

Deși în România au vizibilitate știrile de can-can și personajele spumoase, titlurile acestei perioade ar trebui să fie dedicate puținilor oameni care încă mai luptă pentru a schimba lucrurile în bine. Acești oameni au reușit, cu eforturi mari, să repună statul român în posesia terenurilor care au fost retrocedate ilegal. Continuăm lista din ce în ce mai lungă a terenurilor recuperate de statul român:


1. În cazul criminalului de război Bethlen Bela (condamnat pentru crime de război prin Hotărârea 6/1946 a Tribunalului Poporului Cluj în temeiul Legii nr. 312/1945) în dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Beclean având ca obiect revizuirea Sentinței civile nr. 157/2008, pronunțată în dosarul nr. 1225/2007, s-a anulat reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moștenitorilor criminalului pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră.
În motivarea acțiunii s-a dovedit că terenurile au făcut obiectul măsurilor de confiscare dispuse în temeiul Hotărârii nr.6/1946, pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj, și pe cale de consecință sunt exceptate de la reconstituire.
Pentru 108 hectare (din 208ha) s-a dat o altă hotărâre de anulare a retrocedării în dosarul nr. 2857/186/2019 iar pentru diferența de 100ha (din 208ha) statul se judecă în continuare cu moștenitorii pentru a anula reconstituirea în totalitate (dosarul 1534/186/2022).

2. În cazul criminalului de război Banffy Daniel (condamnat pentru crime de război prin Decizia penală nr.2213/03.12.1952 a Tribunalului Capitalei RPR Colegiul I Penal, pronunțată în dosarul nr.2241/1952) prin Sentința civilă nr. 1671/15.03.2018, pronunțată de Judecătoria Giurgiu, în dosarul nr. 1858/289/2014 (definitivă) s-a anulat retrocedarea suprafeței de 9332,8 ha terenuri cu vegetație forestieră.
În motivarea acțiunii s-a probat că terenurile au făcut obiectul măsurilor de confiscare dispuse în temeiul Deciziei penal nr.2213/1952, pronunțată de Tribunalul Poporului Cluj, și pe cale de consecință sunt exceptate de la reconstituire.

3. În cazul moștenitorilor lui Kendeffy Ludovic și Kendeffy Gabor, prin sentința civilă nr. 327/10.08.2020, defintivă, s-au anulat titlurile de proprietate nr. 90878/646, 90878/647 din 2006, 90538/901 (10000ha), pronunțată de Judecătoria Hațeg în dosarul nr. 1461/240/2009,
S-a dovedit de către statul român în fața instanței faptul că în baza Hotărârii Comitetului Agrar nr. 293/1924, familia Kendeffy a fost expropriată de o jumătate din averea pe care o deținea. Ulterior, în anul 1928, Statul român a plătit despăgubiri pentru această expropriere.
Prin Reforma Agrară de la 1921, cei doi frați Kendeffy, Ludovic și Gabor, au fost expropriați de imobilele din Țara Hațegului, cu plata unei juste despăgubiri (au fost identificate documente din care rezultă acordarea / plata despăgubiri pentru suprafețele expropriate inclusiv în fondurile arhivistice ale Tribunalului Arbitral Mixt Româno-Maghiar de la Paris).

La această dată împotriva hotărârii judecătorești de anulare a retrocedării s-au promovat căi extraordinare de atac
– dosar nr. 3387/97/2022 – SC Rotunda SRL contestatoare, cu termen de judecată la 07.02.2023
– dosar nr. 3480/97/2022 Pongratz Elisabeth contestatoare,cu termen de judecată la 16.02.2023,
– dosar nr. 2072/240/2022 – SC Rotunda SRL revizuientă (fără termen de judecată stabilit).
De subliniat este faptul că, tot în cazul moștenitorilor lui Kendeffy Ludovic și Kendeffy Gabor pe rolul Judecătoriei Petroșani se află dosarul nr. 4561/278/2021 în care statul român solicită anularea titlului de proprietate nr. 87077/118/08.12.2006 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Hunedoara pentru suprafața de 796ha pădure pentru aceleași motiva ca în cauza 1461/240/2009 (dosarul are termen 23.02.2023).

4. În cazul moștenitorilor lui Armin Mikes prin sentința civilă nr. 514/22.06.2022 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. 1070/305/2014*, s-a dovedit în fața instanței că fostul proprietar (Armin Mikes) a fost expropriat de imobilele deținute în județul Trei Scaune în baza Legii reformei agrare din 1921 cu plata unei juste despăgubiri.
Probatoriul administrat în cauză a susținut nelegalitatea procedurii de reconstituire finalizată prin emiterea titlurilor de proprietate nr. 7450/11.09.2008 – 997ha, 7805/12.05.2009 – 448ha, 2585/23.12.2002 – 10 ha (UAT Zăbala și Ghelința) instanța dispunând anularea acestora.
Începută în anul 1926, procedura de expropriere a moșiilor contelui Armin Mikes a fost menținută prin Decizia nr.C.II.861/1935 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind totodată identificate în fondurile arhivistice documente care atestă  plata / încasarea prețului exproprierii.
În dosarul nr. 1070/305/2014 Tribunalul Covasna a amânat pronunțarea asupra recursului moștenitorilor pentru data de 19.01.2023.
De subliniat este faptul că, tot în cazul moștenitorilor lui Armin Mikes prin decizia civilă nr. 393/29.07.2022pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 4972/305/2013, s-a dovedit în fața instanței că fostul proprietar (Armin Mikes) a fost expropriat de imobilele deținute în județul Trei Scaune în baza Legii reformei agrare din 1921 cu plata unei juste despăgubiri pentru suprafața de 2.017,5ha (UAT Bixad) – anulându-se titlul de proprietate 6699/27.11.2007.

E doar începutul. Câte asemenea situații sunt? Cine sunt vinovații și de ce aceștia nu sunt pedepsiți? Deciziile recente ale instanțelor arată că dacă intențiile sunt bune se poate face dreptate. De aceea, cu puțină voință și interes, sigur se pot identifica, judeca și pedepsi cei care au vândut România într-un mod aproape obscen, fără nici un fel de morală, strângere de inimă sau patriotism.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi afisata. Campurile obligatorii sunt marcate *

Datele cu caracter personal sunt prelucrate conform Politicii de confidentialitate