Vergil Chițac este incompetent. Și arogant. Si cinic. Și lipsit de viziune. Și, și, și.
În primii patru ani cu el la primărie, Constanța a fost un haos, cu lucrări începute și lăsate neterminate, cu șantiere care s-au închis abia în ajunul alegerilor, ca să servească unui singur scop: să îi aducă lui un al doilea mandat. Deși constănțenii își stricau mașinile prin labirintul de șantiere care devenise orașul, Chițac avea un plan cinic. Conform apropiaților, acesta a adoptat stilul Iohannis – fără explicații, fără discuții. Lucrările finalizate vor vorbi pentru el și îi vor aduce noul mandat. Astfel, închizând șantierele în același timp, a sperat ca lumea va fi uimită de minunățiile gândite de el. Rezultatul? O țigănie. Pavelele colorate, plasate fără nicio logică estetică, au transformat orașul într-un amalgam de inutilități vizuale, un fel de expoziție de prost gust, destinată să ascundă un oraș prăbușit sub propria-i incompetență. Calitatea lucrărilor nici măcar nu merită menționată. Mai mult, “marile” realizări au avut loc doar în zone centrale, Chițac fiind incapabil de o viziune generalistă și având un dispreț total pentru constănțeni. La doi pași de puținele zone “reabilitate” regăsim mizeria și griul orașului.


Vergil Chițac. Sursa foto: Metropola Constanța (mcta.ro)
A doua alegere a lui Chițac nu a fost o alegere a constănțenilor, ci mai degrabă o lipsă de opțiuni. A fost o victorie a sistemului care știe să se mențină în funcție chiar și fără realizări, pentru că alegătorii nu au avut de ales, partidele înțelegându-se între ele să îl împingă în față pe marinar. Sub atenta lui îndrumare Constanța, care ar trebui să fie un oraș în plină expansiune economică, un loc care să atragă investitori și să creeze locuri de muncă, a devenit o capitală a supermaketurilor străine, a mizeriei, aglomerației, lipsei de viziune, fără nicio identitate, fără niciun viitor. Exact ca și Chițac.
În fața constănțenilor, primarul a afișat o aroganță fără limite în toți acești ani. Nu a comunicat, nu a explicat, nu a consultat. A rămas captiv în cercul vicios al propriei incompetențe, consumând fără responsabilitate banii publici. Și când a rămas fără bani, a găsit soluția simplă: taxe mai mari. Pentru a compensa incapacitatea de a atrage investitori și de a crea locuri de muncă, a preferat să apese pe butonul „impozite și taxe” și să umple bugetul orașului pe spatele acelorași oameni care își distrug mașinile și sănătatea în șantierele fără final și pe drumurile neasfaltate ale administrației Chițac.
Prima victimă – CSM Constanța – un club sportiv în colaps financiar și administrativ
Un exemplu clar și trist al eșecului administrației Chițac este gestionarea dezastruoasă a Clubului Sportiv Municipal (CSM) Constanța. Un club cu rezultate deosebite, CSM este acum subfinanțat.
În 2024, bugetul alocat a fost redus cu 30% față de anul precedent, iar rezultatele au fost dezastruoase:
• Echipa de handbal a fost plătită cu întârzieri de 3 luni.
• Echipele de baschet și volei au primit remunerații pentru doar 8 luni din 12.
• Sporturile individuale au rămas cu restanțe de 5-6 luni, iar premiile pentru performanțele internaționale nu au fost acordate din iunie 2024.
Nu mai discutăm de decontări pentru deplasări la competiții sportive.
Această situație a dus la plecarea sportivilor de valoare, în special din echipa de handbal, nemaiavând încredere în stabilitatea financiară a clubului.
Cum se face că un club municipal în această situație financiară nu beneficiază de un sediu oferit de primărie, dar stă cu chirie într-o vilă impunătoare, într-o zonă unde prețurile de închiriere sunt extrem de ridicate, având grădină și loc de parcare propriu? Și, în acest context, cine sunt, de fapt, proprietarii acestei locații, respectiv Ruca Mihai și Ruca Elena?
Și pentru că incompetența nu aduce bani, locuitorii Constanței sunt împovărați de anul acesta cu impozite pe locuințe și mașini cu cel puțin 10% mai mari, cu taxe abuzive pentru parcări, cu taxa de salubrizare sau apă printre cele mai mari din țară.
Taxele abuzive pentru parcări – jaf la drumul mare
Începând cu 1 ianuarie 2025, în municipiul Constanța au fost implementate două taxe distincte pentru șoferi:
1. Taxa abuzivă, ilegală și unică în România pentru utilizarea domeniului public sau privat: Această taxă anuală obligatorie în cuantum de 200 lei se aplică tuturor autovehiculelor deținute de persoane fizice cu domiciliul fiscal în Constanța. Scopul declarat al acestei taxe este gestionarea eficientă a spațiului public și îmbunătățirea calității vieții în oraș. De fapt Chițac nu e capabil să aducă bani la buget și atunci stoarce cetățenii de bani. Atacată în instanță, rămâne de văzut dacă o astfel de aberație fiscală va rămâne în vigoare.
2. Taxa pentru rezervarea unui loc de parcare rezidențială: Pentru cei care doresc un loc de parcare rezervat, taxa anuală a fost majorată la suma exorbitantă de 500 lei, față de 255 lei cât era în 2024.
Așa că șoferii din Constanța se confruntă anul acesta cu o dublă povară financiară: plata taxei de 200 lei pentru utilizarea domeniului public și, opțional, plata taxei de 500 lei pentru rezervarea unui loc de parcare sau plata (obligatorie) prin sms la fiecare parcare.
Salubrizarea – scumpă și dezastruoasă
Tot de la începutul lui 2025 constănțenii plătesc una dintre cele mai mari taxe de salubrizare din țară – de la 8 la 20 lei/persoană/lună – în condițiile în care serviciile oferite sunt lamentabile. În Cluj-Napoca, taxa este de doar 9 lei, iar în Sibiu 10 lei, iar serviciile sunt net superioare.


Bani mai mulți pentru o mizerie de nedescris. Ghenele de gunoi – atenție, acestea sunt în responsabilitatea primăriei, nu a Polarisului – sunt amplasate necorespunzător, sunt efectiv un focar de infecție, niște mizerii care trebuie demolate în totalitate. Mirosurile insuportabile și scurgerile toxice fac viața un coșmar. Și cu toate acestea o familie de 4 persoane plătește 1.000 ron pe an taxa de salubrizare.
Apa, o comoară la malul mării
Și tarifele pentru apa potabilă și serviciile de canalizare au ajuns la un nivel mult mai ridicat comparativ cu alte orașe din România. Începând cu 2025, constănțenii plătesc 7,95 lei/m³ pentru apa potabilă și 7,18 lei/m³ pentru canalizare și epurare. Aceste prețuri plasează orașul pe un loc ridicat față de alte localități din țară.
De exemplu, în Cluj-Napoca, tariful pentru apa potabilă este semnificativ mai mic, de doar 5,12 lei/m³, iar în Sibiu, acesta ajunge la 6,58 lei/m³. În Arad, constănțenii plătesc și acolo mult mai puțin, adică 5,42 lei/m³ pentru apă potabilă. În toate aceste orașe veniturile sunt mult mai mari, iar calitatea vieții mult mai ridicată.
Construcțiile ilegale – tolerate și încurajate
Primăria condusă de Chițac refuză să demoleze clădirile construite ilegal, deși există hotărâri judecătorești clare în acest sens. Primarul pretinde că nu are bani, în fapt proprietarii clădirilor respectivi sunt apropiați de-ai lui. La Constanța este des promovată această cultură a impunității, în care cetățenii cinstiți sunt pedepsiți, în timp ce cei care încalcă legea sunt lăsați să profite și sunt tolerați. Inspectorii primăriei amendează pe orice simplu cetățean care își face un mic gard, în schimb coloșii de beton ai prietenilor primarului domnesc peste oraș.


Bătaie de joc la adresa părinților și elevilor
În septembrie 2024-2025, Primăria Constanța a reușit să transforme începutul școlii într-un coșmar pentru aproximativ 400 de copii din clasele pregătitoare. Aceștia au fost nevoiți să învețe în alte unități de învățământ decât cele în care își depuseseră inițial cererile. Totul din cauza unei planificări urbanistice și educaționale deficitare, în contextul în care multe dintre școlile și grădinițele orașului sunt într-o continuă reabilitare sau, mai bine zis, sub o renovare care pare să nu se mai termine niciodată.
Problema lipsei locurilor în școli și grădinițe din Constanța nu este una nouă, nici mutarea elevilor de colo-colo, dar Chițac a ales să o ignore ani de zile, fără a lua măsuri concrete pentru a o rezolva.
Deși Primăria Constanța a anunțat lucrări de reabilitare la 16 școli și grădinițe în ultimii patru ani, nimic nu s-a schimbat cu adevărat. În continuare, lucrările de renovare sunt haotice, fără planificare corespunzătoare, iar infrastructura educațională rămâne insuficientă pentru a face față numărului tot mai mare de copii. Nici gând să se construiască vreo școală, ar lua locul vreunui alt supermarket.
Mai mult, la începutul anului școlar 2024, Vergil Chițac a luat o decizie extrem de controversată legată de furnizarea ghiozdanelor pentru elevii din Constanța: nu le-a mai dat deloc. Asta pentru ca în anii trecuți Primăria Constanța oferit ghiozdane fără să se consulte cu părinții și specialiștii în educație. Aceste ghiozdane s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică, nu corespundeau standardelor de siguranță și confort pentru copii, iar mulți părinți s-au plâns că produsele erau nepotrivite pentru vârsta elevilor, fiind adesea prea grele sau cu dotări necorespunzătoare. Și pentru ca părinții s-au plâns, Chițac a decis nu să ofere ghiozdane de calitate, ci să nu mai ofere deloc.
Cartierele populate, ignorate complet
În orice oraș european, lucrările de reabilitare și modernizare încep dinspre suburbii spre centru, căci în suburbii sau în cartiere locuiesc familii cu copii, vârstnici și oameni care au mai multă nevoie de spații verzi și locuri de joacă. Asta pentru că acolo se află esența unui oraș viu, unde se formează comunitățile. În același spirit al nepăsării, Vergil Chițac s-a concentrat pe mici zone din centrul orașului, pe unde trece el, în loc să se ocupe de zone importante și populate precum KM 5, Inel 2, Coiciu, Abator, Piața Chiliei, Compozitorilor, Palas, Poarta 6 etc, și unde lipsa parcurilor, a spațiilor verzi, a locurilor de joacă si a parcărilor este cronică. Deși populația a cerut în mod repetat atenția primăriei, nimic nu s-a schimbat. Nu trece Chițac pe acolo.










Vizavi de spațiile verzi, orașul de la malul mării se află într-o situație deficitară, având doar 10,5 metri pătrați per locuitor, mult sub media recomandată de 26 de metri pătrați de Organizația Mondială a Sănătății. Comparativ, orașe precum București (15 mp), Cluj-Napoca (20 mp) și Timișoara (25 mp) stau mult mai bine. La nivel european (unde se visează Chițac), orașe ca Berlin sau Paris au aproximativ 40, respectiv 30 de metri pătrați per locuitor. La Constanța orice posibil spațiu verde a fost acoperit de un supermarket.
Investițiile – egale cu zero, ca și viziunea administrației
În timp ce alte orașe din România, precum Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, au atras investitori și au reușit să dezvolte sectoare industriale moderne, Constanța continuă să rămână pe margine. Chițac a demonstrat o incapacitate crasă în a crea un cadru propice dezvoltării economice durabile, iar rezultatul este unul evident: orașul rămâne dependent de sezonul turistic și de salariile din sectorul public, fără un plan coerent de atragere a investițiilor.
Demolarea Gării Constanța
Presupusul proiect de demolare a Gării Constanța, una dintre cele mai importante construcții istorice ale orașului, pentru a face loc unui complex comercial al Iulius Mall, este scandalos. Conform acestui proiect gara, un punct strategic de legătură pentru mii de călători, ar urma să fie mutată într-o locație periferică pentru a lăsa loc unui proiect privat. În orice oraș european, gările sunt situate în zone centrale, pentru a fi accesibile locuitorilor și vizitatorilor. Iulius Mall își promovează deja proiectul, investind bani mulți în reclamă pe plan local. Deși situația a stârnit multe controverse, Chițac nu a infirmat niciodată această posibilitate, dorind probabil ca acest proiect să fie impus fără transparență. Un exemplu clar de cum interesele private pot submina interesele publice.
Controverse și procese pe rol
Pe lângă aceste nereguli evidente, administrația Chițac se confruntă cu multiple controverse legate de modul în care gestionează resursele publice și diverse proiecte de infrastructură. Există procese pe rol între Primăria Constanța și mai multe firme locale și organizații de mediu, din cauza unor proiecte de dezvoltare care au fost contestate. De asemenea, există un climat de instabilitate juridică în administrație, cu mai multe decizii ale Consiliului Local contestate de cetățeni și ONG-uri, în special în ceea ce privește taxele, planurile de urbanism și construcțiile ilegale. În 2023, primarul Vergil Chițac a fost pus sub urmărire penală de DNA într-o anchetă legată de finanțarea nelegală a Campionatului European de Yachting. Alături de Alin Vintilă și Andrei Talpeș, Chițac este suspectat de implicare într-o schemă care a dus la un prejudiciu de aproape 1.7 milioane de lei pentru Primăria Constanța. Evenimentul sportiv a fost finanțat fără proceduri legale și banii au ajuns într-o firmă din Monaco, fără a fi prestată nicio activitate, iar Talpeș ar fi exercitat presiuni pentru a plăti aproximativ 290.000 de euro către aceasta. Ancheta continuă și se extinde asupra altor persoane implicate, Chițac având calitatea de suspect în dosar.
Demolarea Bazarului „La Ruși” din Constanța: O lovitură dură pentru micii antreprenori și istoria orașului
Bazarul „La Ruși”, un simbol al orașului și al micilor afaceri locale, este demolat fără ca autoritățile să ofere vreo alternativă celor aproximativ 70 de comercianți care își desfășurau activitatea acolo. Acești oameni, care și-au construit mici afaceri de-a lungul timpului, au fost lăsați fără locuri de muncă și fără sprijin, în ciuda promisiunilor făcute de Chițac în campania electorală – renovarea și modernizarea bazarului. Chițac distruge fără remușcări o parte din istoria orașului (bazarul este cea mai veche piață din oraș) și arată o lipsă crasă de empatie față de oamenii care au contribuit la viața economică a Constanței. Fără alternative oferite și fără respect pentru cei care au muncit acolo, demolarea bazarului „La Ruși” reprezintă o lovitură dură pentru comunitatea locală.
Ce putea să facă în schimb un primar cu viziune? Să ofere un alt spațiu în cadrul unui alt complex comercial sau piețe, unde micii antreprenori ar fi putut continua să își desfășoare activitatea.
Putea și să colaboreze cu investitori privați pentru dezvoltarea și renovarea pieței (așa cum a făcut cu zecile de supermarketuri), care să includă locuri și pentru micii antreprenori.
Să coboare de pe tron și să se consulte cu comunitatea și comercianții din zonă, pentru a asculta nevoile acestora și a găsi soluții convenabile.
Dar cel mai bine ar fi fost să gândească (!) un proiect de reconversie urbană prin care să valorifice istoricul zonei și să integreze noile construcții cu respectarea tradițiilor orașului, păstrând un loc pentru comerțul local.
Orașul de la malul mării mai are peste trei ani până la următoarele alegeri, iar constănțenii vor fi nevoiți să trăiască cu efectele unei administrații care pare să rateze constant orice oportunitate de a-și redresa cursul. Nu putem spune cu certitudine că deciziile actuale sunt luate cu rea-voință, dar un lucru este clar: incompetența și lipsa de viziune își lasă amprenta peste oraș cu fiecare zi care trece.
Comentarii recente