Întrebarea este retorică.

Cu stupoare asistă o țară întreagă la propunerea lui Niculae Bădălău ca vicepreședinte al Curții de Conturi.

E aproape imposibil să îți spui opinia vizavi de acest lucru fără să scapi câteva înjurături CAP-iste cu care sigur Bădălău s-ar simți familiar.

E aproape ireal să alături numele (și faima) lui Bădălău de cel al Curții de Conturi.

Și, în cele din urmă, este aproape imposibil să nu îți bați efectiv joc de subiect.

Desigur, într-o țară normală numirea într-o astfel de funcție ar fi ceva extrem, dar extrem de serios. Presa ar dezbate propunerile în mod serios, candidații și-ar prezenta viziunea în cel mai serios mod cu putință, opinia publică ar căuta în mod responsabil CV-urilor celor în cauză.

Însă în România toate cele de mai sus sunt imposibile. Dați o căutare pe google cu numele Niculae Bădălău. Ce aflăm?

Baronul-ficățel care a furat 4 saci cu grâu și a fost condamnat la un an de pușcărie la locul de muncă. Acuzații de corupție, cu nemiluita. Suspect de spălare de bani și de alte fapte penale. Firmele fiului său au nenumărate contracte cu statul. Să nu ne amăgim că sunt pe bune. Acuzații de comportament huliganic. Jigniri oribile la adresa românilor din diaspora.

Și mai aflăm și că domnul Bădălău se consideră favorit la aceasta funcție pentru că are experiență. E și jurist, pe lângă inginer, vedeți, are două facultăți și a fost și membru al Guvernului și are multe mandate de parlamentar.

Doamne ferește.

Cum oare, cum am putea dezbate vreodată în mod serios propunerea lui Bădălău la funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi? Ce să spunem, cum să punem problema? Să fim serioși așa: acest domn are o condamnare pentru furt, este și a fost suspect de multe fapte penale, nu a reușit să se abțină de la a fura 4 saci cu grâu și acum îl punem vicepreședinte al acestei instituții vitale?

  • Curtea de Conturi a României este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept care se bucură de independenţă financiară, funcţională, organizatorică şi operaţională în conformitate cu recomandările Declaraţiei de la Lima privind liniile directoare de control al finanţelor publice, scrie pe site-ul instituției;
  • exercitarea funcţiei de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, punând la dispoziţia Parlamentului, autorităţilor şi instituţiilor publice şi contribuabililor rapoarte privind utilizarea şi administrarea performantă a acestora în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate;
  • Valorile promovate sunt respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legii, independenţa, obiectivitatea, profesionalismul, responsabilitatea, integritatea, transparenţa, imparţialitatea, echidistanţa politică şi eficienţa.

Obiectivele strategice ale Curții de Conturi sunt:

  • gestionarea şi utilizarea corectă şi performantă a fondurilor publice;
  • protejarea intereselor financiare ale statului român şi ale comunităţii Europene;
  • consolidarea capacităţii instituţionale a Curţii de Conturi a României ca instituţie independentă, profesională şi credibilă de control şi audit public extern al fondurilor publice.

Adevărul este că dacă ar vrea cineva să îi facă o caracterizare amplă lui Niculae Bădălău, evident ca acestea ar fi primele lucruri care i-ar veni în minte: independenţă, profesionalism, responsabilitate, integritate, transparenţă. La eficiență nu ne pronunțăm pentru că până acum, în afară de cei patru saci cu grâu, nu a fost prins cu nimic. Deci posibil să fie eficient într-un fel.

Scurt pe doi: Curtea de Conturi verifică banii care se rulează în România. Modul în care se administrează banii statului. Sume uriașe, greu de urmărit, vor trece și prin mâinile lui Bădălău dacă acesta va fi numit vicepreședinte.

Pe final, nici nu știm cum să ne raportăm cu privire la o eventuală numire a sa în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi:

  1. Profilul A. Analiză pe fapte evidente: la spălare de bani nu a fost începută urmărirea penală, deci nu a fost capabil să fure de mai mult de 4 saci de grâu de la CAP și nici pe ăia cum trebuie, că a fost prins și condamnat. Dacă ar fi să coroborăm acest aspect cu acuzațiile de bătăi la nunți, cu modul subcult în care s-a adresat privitor la diaspora, cu lipsa de modestie (omul chiar crede că ar fi potrivit pentru funcția asta) și imaginea per total pe care o are, rezultă un personaj care în filmele cu mafioți ar fi avut doar un rol de figurant care dispărea după primele scene cu împușcături. Deci, greu de numit într-o funcție atât de importantă, că parcă față de ăștia care fac spălare de bani mai ai așa un respect și te gândești că au intelectul dezvoltat, comparativ cu cineva care, să dăm un exemplu aleator, a furat niște saci cu grâu și a mai fost și prins.
  2. Profilul B. Analiză pe posibile fapte nedescoperite: hoțul neprins negustor cinstit. Să zicem că este vinovat de toate faptele de care a fost acuzat, dar a fost suficient

de inteligent să își acopere urmele. Să zicem, prin absurd desigur, că a aranjat ca firmele fiului său să aibă contracte cu statul, dar nu l-a prins nimeni. Să zicem că a făcut pe bune facultatea de drept, clar omul are toate pârghiile și cunoștințele necesare unor fapte reprobabile.

Nici profilul A, nici profilul B nu sunt corecte pentru o astfel de funcție. În primul caz ar fi prea prost și în al doilea prea deștept și în ambele necinstit.

Profilul C, care ar fi meritat dezbătut, nu există în acest caz, din păcate.

Astfel, am comentat și noi pe măsura subiectului.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi afisata. Campurile obligatorii sunt marcate *

Datele cu caracter personal sunt prelucrate conform Politicii de confidentialitate