Colonelul Iulian Nicolae Albăceanu, inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila din octombrie 2021, este vizat în acest moment de percheziții DNA care îl acuză de activități incompatibile cu funcția publică. Perchezițiile au loc la sediul jandarmeriei Brăila.

Cariera fulgerătoare a lui Albăceanu și legăturile sale cu afaceri ilegale arată cât de adânc este afectat aparatul de stat de corupție și protecție politică.

Albăceanu și-a început cariera în 2005, fiind încadrat direct din viața civilă în Poliția de Frontieră Tulcea. În doar trei ani, a fost promovat șef sector în Pardina, pentru ca apoi, în perioada 2013-2016, să ocupe poziția de director adjunct la Garda de Coastă (unde lucrează și soția sa). Ulterior, a fost numit șef al Postului de Poliție Fluvială (PPF) Constanța, iar mai apoi șef PPF Agigea, poziții din care și-a consolidat influența în zona Dobrogei. Fulminantă carieră. 

Printr-un „miracol instituțional”, după această perioadă colonelul Albăceanu a fost mutat în Direcția Logistică a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR). A urmat apoi, în 18 octombrie 2021, numirea ca inspector șef al IJJ Brăila, funcție din care, conform unor surse apropiate anchetei, coordona afaceri care nu aveau nicio legătură cu serviciul său public.

DNA îl acuză că a coordonat, prin intermediul unor interpuși, activități comerciale complexe în domeniul construcțiilor și traficului de migranți – în special în ceea ce privește traficul de forță de muncă. Colonelul este supus perchezițiile, ancheta penală părând să ducă spre un mecanism bine pus la punct de influențare a structurilor de control și obținere de foloase necuvenite. Mai mult, publicația locală InfoBrăila a dezvăluit implicarea sa în afaceri cu carburanți în Portul Brăila, unde ar fi facilitat contracte preferențiale pentru anumite firme de motorină, exercitând un control informal asupra punctelor de descărcare și punând presiune asupra structurilor locale de control – poliție, ISU și ANAF – pentru a ignora neregulile.

Pe plan financiar, declarațiile sale de avere din perioada 2012-2015 dezvăluie o situație complicată: două credite bancare masive – unul de 200.000 lei la BCR și altul de 600.000 lei la BRD, alături de un împrumut neachitat de 15.000 lei către firma de recuperare Kruk până în 2019. Aceste datorii sunt greu de acoperit, mai ales când ai în proprietate (conform declarației de avere) doar un apartament modest de 38 mp și două mașini vechi. În cercurile locale se vehiculează că Albăceanu ar fi trăit peste nivelul veniturilor declarate, iar unele datorii ar fi fost „preluate” de terți în condiții neclare.

În paralel cu această viață dublă, colonelul a fost multiplu campion național și internațional în arte marțiale (Jiu-Jitsu, Kempo, Wushu), dar există suspiciuni că sportul a fost folosit ca paravan pentru construirea unei rețele de influență în cluburile locale și racolarea tinerilor pentru acțiuni de presiune fizică sau intimidare. Totodată, participarea sa la lupte MMA sau organizarea acestora în paralel cu funcții oficiale nu prea se potrivesc.

Albăceanu este acuzat și de o serie de abuzuri de putere. Conform surselor din presa locală, a acționat adesea „ca un procuror”, inițiind verificări administrative sau disciplinare împotriva adversarilor săi, sprijinind rețineri sau intimidări sub pretexte legate de „ordinea publică”. S-a implicat în cazuri care țin exclusiv de competența DIICOT sau a Parchetului Militar, depășind astfel clar limitele statutului său de ofițer de jandarmi.

Deși oficial apolitic, Albăceanu este cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu oameni din toate taberele. Numirea sa în fruntea IJJ Brăila a fost rezultatul unor susțineri din culisele puterii, iar prezența discretă la evenimente electorale și administrative trădează o legătură strânsă cu lideri locali din întreaga scenă politică. Există indicii că, în timpul campaniilor, ar fi exercitat presiuni asupra unor candidați, folosind structurile de forță în stil mafiot pentru a influența rezultatele.

Reacția instituțiilor statului lasă de dorit: deși acuzațiile și suspiciunile planau de ani de zile, mecanismele de control nu au intervenit eficient. Ancheta a fost preluată și instrumentată cu sprijinul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la posibila protecție politică de care s-a bucurat colonelul.

Un gest mediatizat recent – coordonarea unei misiuni de salvare la un incendiu din 2023 și premierea unor colegi – pare o operațiune de imagine menită să „albească” public reputația afectată de acuzații grave.

Cazul Albăceanu deschide o serie de întrebări esențiale pentru sănătatea instituțională a statului român. Unde erau cei care aveau obligația să-i verifice activitatea? Șefii ierarhici chiar nu au observat, ani la rând, lipsa de preocupare față de atribuțiile sale profesionale? Cum a fost posibil ca un ofițer cu datorii uriașe și un stil de viață peste venituri să fie promovat constant? Care au fost criteriile reale ale acestor avansări? Cine a susținut aceste numiri, cine l-a protejat și, mai ales, cine își asumă astăzi această carieră construită pe influență, tăcere și complicitate? Până nu vom avea răspunsuri clare, Albăceanu este un simbol al unui sistem bolnav, care tolerează și uneori chiar răsplătește corupția.