Într-o dimineață de sâmbătă, un om care câștigase simpatia multor oameni și reușise să ajungă pe primul loc într-un tur electoral, s-a întâlnit, potrivit unor surse, cu un fost luptător din Legiunea Străină. Acesta venise din Dubai pentru o discuție importantă, iar mai târziu s-a îndreptat spre Mediaș. În aceeași zi, a revenit la București însoțit de un grup de persoane, iar în mașinile acestora, autoritățile au descoperit arme, printre care pistoale, puști semi-automate și accesorii tactice utilizate în antrenamente militare. Aceste descoperiri au ridicat suspiciuni serioase privind scopul prezenței acestui grup în capitală și eventualele legături cu liderul politic. 

Cei implicați au respins acuzațiile. Fostul luptător din Legiunea Străină a susținut că armele erau transportate legal, iar scopul deplasării sale nu avea legătură cu vreo acțiune ilegală. Liderul politic în cauză a negat și el orice întâlnire cu grupul respectiv și a calificat situația drept o tentativă de manipulare și discreditare orchestrată de adversarii săi.

Duminică, un protest al susținătorilor liderului era planificat în fața Catedralei Neamului din București, dar evenimentul a fost anulat în mod neașteptat, la scurt timp după reținerea grupului fostului luptător. Această coincidență stranie amplifică în mod grav speculațiile și suspiciunile. Erau acești oameni doar susținători ai liderului, sau scopul lor ascundea ceva mai mult? Ceea ce părea inițial o simplă demonstrație a început să pară că avea un alt scop: poate să creeze instabilitate, să pună autoritățile în dificultate sau chiar să incite la o formă de răzmeriță.

Într-un context în care evenimentele au generat mai multe întrebări decât răspunsuri, situația a devenit rapid un teren fertil pentru noi teorii conspiraționiste și suspiciuni. Descoperirea armelor în mașinile grupului de susținători, a unor sume de bani uriașe acasă la șeful acestora (peste 2 milioane de euro) și reținerea lor de către autorități au ridicat semne de întrebare serioase cu privire la intențiile lor reale. În absența unor clarificări ferme, aceste fapte au creat o fisură în încrederea publicului autorități, dar și în liderul politic. Mai ales că, doar cu două zile înainte, candidatul a mințit spunând că nu îl cunoaște pe șeful mercenarilor, deși i s-a dat șansa de cel puțin patru ori. Prins cu minciuna, nu a făcut decât să înrăutățească situația, mai ales pe fondul unor acuzații deja grave la adresa sa.

De aceea unii consideră că intervenția rapidă a autorităților a fost un act necesar pentru a preveni potențiale incidente grave.

Alții, mai ales susținătorii candidatului, văd în acest episod o acțiune disproporționată, folosită poate pentru a intimida sau discredita adversarii politici.

Aceste evenimente, aparent pe cale de a degenera, ne arată fragilitatea granițelor dintre democrație și extremism. Ele generează, totodată, un val de neliniște și diviziuni sociale. De o parte se află susținătorii care cer răspunsuri și consideră că acțiunile autorităților sunt disproporționate, iar de cealaltă parte sunt cei care văd în aceste grupuri o potențială amenințare la adresa ordinii publice. Iresponsabili sunt toți, fiecare fiind lipsit de scrupule și dispus să distrugă o țară întreaga pentru propriul interes.

Această criză rămâne, în esență, o poveste neterminată. Va duce ea la o clarificare a faptelor și la restabilirea încrederii, sau, dimpotrivă, va adânci prăpastia dintre diferitele segmente ale societății? Ceea ce este sigur este că evenimentele din acea sâmbăta reprezintă o lecție despre cât de rapid se pot transforma tensiunile politice în crize care testează reziliența societății și a democrației în ansamblu.