Prescripția penală: Hotărârea ÎCCJ care îi ajută pe infractori să scape basma curată
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit prin Decizia nr. 1/2025, publicată în Monitorul Oficial, că termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile comise în mai multe modalități alternative (cum sunt cele de corupție prevăzute de art. 289-292 din Codul penal) începe să curgă de la data primei fapte. Aceasta înseamnă că, în cazul unor infracțiuni complexe, comise pe o perioadă mai lungă de timp, toate faptele ulterioare devin irelevante pentru stabilirea prescripției, chiar dacă ele se petrec la distanță de ani.
Cum se prescrie o infracțiune în acest context?
Prescripția penală este mecanismul care stabilește că, după o anumită perioadă, statul nu mai poate trage la răspundere o persoană pentru o infracțiune. În cazul infracțiunilor comise în mai multe modalități (cum ar fi, spre exemplu, luarea de mită repetată), această decizie spune că termenul începe să curgă de la prima faptă – indiferent de câte alte fapte sunt comise ulterior. Astfel, dacă între prima și ultima faptă se scurg ani, iar termenul de prescripție se calculează doar de la prima faptă, există riscul ca infracțiunea să fie deja prescrisă chiar înainte ca toate faptele să fie investigate.
Care este problema?
Această abordare poate avea consecințe grave. De exemplu, într-un caz în care un funcționar public primește mită repetat timp de 5 ani, prescripția începe să curgă de la prima mită, nu de la ultima. Dacă termenul de prescripție este de 8 ani, iar autoritățile descoperă faptele abia după această perioadă, inculpatul scapă de răspundere penală, chiar dacă a comis infracțiuni pe parcursul a mai multor ani.
Astfel, în loc să consolideze justiția, hotărârea oferă o portiță de scăpare celor care profită de breșele din lege. Practic, hoții și corupții ar putea să fie absolviți de vină chiar înainte ca poliția să apuce să finalizeze dosarele sau să înainteze cazurile către instanță.
Comentarii recente