Călin Georgescu a fost astăzi pus oficial sub acuzare pentru o serie de infracțiuni grave, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, promovarea ideologiilor fasciste și legionare, răspândirea de informații false și constituirea unei organizații extremiste. Ancheta desfășurată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție scoate la lumină un tablou periculos al unui personaj care, sub masca unui „lider patriotic”, a promovat mesaje de ură, a susținut conspirații toxice și a încercat să destabilizeze România.

Investigațiile arată că Georgescu a susținut idei extremiste si ca a fost implicat activ în sprijinirea și aderarea la o organizație cu caracter fascist, rasist și antisemit, condusă de Marian Motocu (detalii aici). Această grupare, prezentă în 37 de județe, are ca scop propagarea ideologiilor legionare și organizarea de acțiuni violente împotriva politicienilor, judecătorilor și minorităților etnice.

Un episod emblematic al acestei derive radicale a fost discursul pe care Georgescu l-a ținut în Piața Universității, unde a imitat cuvintele și gesturile mareșalului Ion Antonescu, liderul condamnat pentru crime de război, și a efectuat salutul legionar—un gest interzis prin lege: o declarație deschisă de sfidare a valorilor democratice și a memoriei victimelor regimului criminal pe care îl glorifică.

Dincolo de extremismul său ideologic, Călin Georgescu este acuzat și de răspândirea de informații false, o tactică clasică a propagandei de tip autoritarist. Într-o emisiune televizată, acesta a susținut teorii conspiraționiste aberante, afirmând că România ar urma să fie atrasă în războiul din Ucraina pentru a favoriza interesele politice ale președintelui american Joe Biden și pentru a împiedica învestirea lui Donald Trump.

Declarațiile sale au avut un impact major în mediul online, generând milioane de vizualizări și alimentând panica publică. În doar câteva zile, rețelele sociale au fost invadate de mesaje alarmiste, promovând ideea unui iminent conflict armat în care România ar fi implicată. Aceste acțiuni sunt un pericol pentru securitatea națională, mai ales într-un context geopolitic tensionat.

În mod deloc surprinzător, ancheta a scos la iveală conversații și înregistrări care sugerează că Georgescu ar fi avut contacte cu oficiali ai Ambasadei Rusiei și cu persoane influente din Republica Moldova, prin Marian Motocu. Mai mult, s-au identificat discuții despre organizarea unor „gărzi patriotice” care să ocupe instituții ale statului—o tentativă clară de subminare a ordinii constituționale.

Acest tip de discurs și acțiuni subversive se aliniază perfect cu propaganda Kremlinului, care vizează slăbirea stabilității în țările NATO și UE. Georgescu pare a fi un pion periculos al unor forțe externe ce doresc să exploateze slăbiciunile democrațiilor europene.

Dosarul penal deschis împotriva lui Călin Georgescu este un test crucial pentru justiția română. Lista acuzațiilor este de o gravitate extremă:

1. Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale
2. Comunicarea de informații false, cu impact asupra securității naționale
3. Fals în declarații privind sursele de finanțare ale campaniei electorale
4. Inițierea și sprijinirea unei organizații cu caracter fascist, rasist și antisemit
5. Promovarea cultului unor criminali de război și a ideologiilor extremiste

Conform legislației în vigoare, aceste infracțiuni sunt pasibile de pedepse severe, inclusiv ani grei de închisoare. Verdictul în acest dosar va stabili un precedent important în lupta împotriva extremismului și a subversiunii politice.