Românii vor plăti 6 miliarde de euro din buzunare pentru o decizie neinspirată a ministrului energiei, Virgil Popescu

Deși anul trecut Niculae Havrileț, fost secretar de stat, fost președinte al ANRE, actual membru in Comitetul de Supraveghere al OMV PETROM  spunea că prețul energiei va scădea la jumătate în iarna 2022-2023, în martie 2022, pe fondul războiului din Ucraina, costul acesteia a început și a continuat să crească până acum și probabil nu se va opri aici. În acest context, Ministerul Energiei condus de Virgil Popescu decide să ia măsuri pentru a atenua șocul majorării prețului. Deși este sfătuit de către Consiliul Concurenței să plafoneze prețul conform legii 21/1996 art. 4 alin. 3, Virgil Popescu ia decizia neinspirată de a compensa costurile ridicate ale energiei  (mai exact – consumatorul va plăti până la o anumită sumă, iar diferența până la prețul pieței va fi suportată de către minister). Ca să fie lucrurile foarte clare: măsura compensării înseamnă că toate costurile acesteia vor fi suportate de bugetul de stat, deci de către contribuabili. Adică tot noi plătim compensarea. Din start o măsură nefericită pentru consumatorii casnici.

La momentul respectiv oamenii ceva mai pregătiți au întrebat de unde va lua Ministerul Energiei banii pentru compensare. Domnul ministru Popescu a estimat (cu cine o fi făcut matematica?) că toți banii de compensare vor veni la bugetul de stat din supraimpozitarea cu 80 % a veniturilor excepționale pe care producătorii de energie urmau să le obțină. Deci Virgil Popescu a susținut cu încredere că banii vor fi recuperați din încasarea taxelor și impozitelor și că nu va fi nevoie de suplimentări de la bugetul de stat. Exact acest lucru apare și în nota de fundamentare:

Timpul a trecut și în august a.c. ministrul energiei, același Virgil Popescu, realizează după 4 luni că de fapt ministerul nu are banii de compensare și cere de la buget uriașa sumă de 30 de miliarde de lei, aproximativ 6 miliarde de euro. În mod evident, calculele nu i-au ieșit. Sau, dacă am fi rău intenționați (ceea ce nu suntem), ne-am putea întreba dacă nu cumva au fost alte interese la mijloc. 

Pe scurt, statul are acum o nouă datorie din cauza faptului că ministrul energiei a refuzat să ia în calcul alte variante și s-a fixat pe compensare. Cât ne costă pe noi, contribuabilii, acest lucru? “Doar” 6 miliarde de euro. 

În urma acestei situații nu putem să nu ne punem câteva întrebări: 

1. Când un ministru sau o altă persoană în funcție executivă ia o decizie proastă, cum plătește aceasta? Care este resortul prin care Virgil Popescu poate fi acum tras la răspundere pentru faptul că nu a ascultat de specialiști și a luat o decizie nefericită care afectează o țară întreagă? Ne punem această întrebare deoarece de-a lungul timpului am avut mulți incompetenți în funcții de conducere, încă îi avem, dar nu am văzut un mod prin care aceștia să fie constant trași la răspundere în caz că greșesc sau iau decizii proaste. 
2. Cine au fost consilierii lui Virgil Popescu în situația de față? Cine l-a sfătuit pe acesta să ia o astfel de măsură? Sperăm că nu Niculae Havrileț, care a fost numit in funcția de la OMV chiar de către ministrul Virgil Popescu și susținut/propus de către acesta și pentru alte funcții pe care le-a deținut.  Și că tot a venit vorba, ne pot spune cei doi cine sunt clienții cabinetului de avocatură al Georgianei Havrileț, fiica lui Niculae Havrileț? Nu de alta, dar sperăm să nu aibă vreo legătură cu domeniul, deși prezentarea de pe site-ul de avocatură spune altceva.

3. Are Virgil Popescu un interes direct în a alege compensarea în locul plafonării? Cum și unde vor merge acești 30 de miliarde de lei? Reprezintă ministrul energiei interesele unor jucători de pe piața de energie? 

Acestea fiind spuse, așteptăm cu interes să vedem dacă Ministerul Energiei va primi acești bani și, dacă nu, cum se va rezolva problema. La fel de interesați ne arătăm și vizavi de eventuala tragere la răspundere a factorilor de decizie, în acest caz a celor din minister și în general a celor care iau decizii proaste, cu consecințe nefaste, și scapă nepedepsiți, eventual ceva (sau mult) mai bogați.