Un moment potrivit de a citi despre constituția României.

Ce este Constituția? Constituția este fundamentul pe care se construiește statul de drept, stabilind principiile care ghidează guvernarea, protejează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și asigură echilibrul între puterile statului. Aceasta reprezintă un contract social care leagă statul și cetățenii într-o relație de respect reciproc și responsabilitate.

În România, Constituția din 1991, revizuită ulterior în 2003, definește identitatea statului ca fiind „suveran, independent, unitar și indivizibil” (Art. 1). Totodată, subliniază că democrația și statul de drept sunt fundamentele oricărei decizii și acțiuni publice. Prin aceasta, constituția devine o busolă morală și juridică pentru societate, prevenind abuzurile de putere și protejând valorile fundamentale.

Este impresionant cum acest document reușește să cristalizeze principiile care ne guvernează, oferind un cadru clar și echitabil pentru toți, de la cel mai simplu cetățean până la cel mai înalt demnitar al statului.

Drepturile și libertățile fundamentale

Unul dintre rolurile principale ale constituției este garantarea drepturilor cetățenești. Capitolul II din Constituția României, „Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale”, protejează aspecte importante, precum:

• Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică (Art. 22);

• Libertatea individuală și protecția împotriva tratamentelor degradante (Art. 23);

• Dreptul la liberă exprimare (Art. 30), care asigură libertatea presei și a opiniei;

• Dreptul la vot (Art. 36), pilon al democrației participative.

Aceste prevederi sunt inalienabile și reflectă angajamentul statului de a proteja demnitatea umană și echitatea socială. Totuși, aceste drepturi nu își ating scopul decât în măsura în care sunt cunoscute și revendicate de cetățeni. Ignoranța sau pasivitatea le poate slăbi, iar apărarea lor necesită vigilență și implicare constantă. 

Separarea puterilor: cheia echilibrului democratic

Articolul 1 alin. (4) din Constituția României statuează că „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească”. Această separare are scopul de a împiedica acumularea de autoritate în mâinile unei singure instituții, asigurând un control reciproc între ramurile guvernării.

Separarea puterilor protejează democrația, fiind completată de mecanismele constituționale care permit cetățenilor să își exercite controlul asupra guvernării prin alegeri libere și corecte. Este un sistem care poate părea fragil în fața provocărilor, dar care a demonstrat în timp că poate rezista atunci când cetățenii și instituțiile îl apără cu fermitate.

Este cineva mai presus de Constituție?

În România, nimeni nu este mai presus de Constituție, iar acest principiu este enunțat explicit în articolul 16, alin. (2) al Constituției: „Nimeni nu este mai presus de lege”. Acest articol stabilește egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, indiferent de funcție, rang sau statut social. De asemenea, articolul 1 alin. (5) prevede că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Prin urmare, autoritățile publice și liderii politici trebuie să respecte în totalitate legea fundamentală, iar orice abatere trebuie să fie obligatoriu sancționată.

Acest principiu, deși simplu în teorie, este testat uneori în practicile ultimilor ani. Orice tentativă de a eluda Constituția subminează însă sistemul de drept și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Din această perspectivă, apărarea Constituției devine o datorie colectivă, un efort al întregii societăți.

Constituția și stabilitatea politică

În perioade de criză politică sau socială, constituția oferă cadrul juridic necesar pentru gestionarea provocărilor. Articolul 2 alin. (1) subliniază că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere”. Legitimitatea oricărei decizii politice derivă din voința cetățenilor exprimată democratic, ceea ce face din respectarea acestei voințe un principiu sacrosanct.

Stabilitatea unui stat nu poate exista în absența respectului pentru acest document esențial. Istoria ne învață că orice încercare de a submina constituția conduce inevitabil la criză, dezbinare și, uneori, regres social.

Rolul cetățenilor în apărarea constituției

Respectarea constituției este o responsabilitate a autorităților statului, dar și a cetățenilor. Articolul 54 alin. (1) prevede că „loialitatea față de țară este sacră”, iar cetățenii au datoria să vegheze ca valorile fundamentale să fie respectate. Educația civică și implicarea activă în viața publică sunt esențiale pentru menținerea democrației.

Constituția este simbolul unui angajament colectiv pentru libertate, echitate și dreptate. Fiecare cetățean și fiecare instituție publică are obligația de a o respecta și de a veghea ca principiile sale să fie aplicate în spiritul și litera lor. Într-o societate democratică, supremația constituției este esențială pentru protejarea drepturilor fundamentale, pentru echilibrul puterilor și pentru menținerea stabilității politice și sociale.

A respecta și a apăra Constituția înseamnă a respecta și a apăra esența unei națiuni democratice.

Este un ideal nobil, dar în același timp o provocare constantă, care necesită vigilență, curaj și un profund sentiment de responsabilitate.