Zilele trecute 3 mari spitale din capitală au rămas fără energie electrică. Nu au avut generatoare, respiratoarele și aparatele de anestezie au funcționat pe baterii. Operațiile au continuat la lumina lanternei. Bine că nu la cea a felinarelor. Este incredibil că așa ceva se poate întâmpla în 2024. Cu toate astea, nu am văzut nici o demisie, nici o scuză, nici o măsură urgentă. Ministrul sănătății, de 3 ani în funcție, nu a dovedit că poate face o schimbare. Cum s-a ajuns aici? În ani de furt, șpăgi și mufare a firmelor de partid la bani publici.


Documentarea situației dramatice a sănătății românești este fără sfârșit. Am ales să facem asta pentru că da, toată lumea știe de corupție, așa cum știam și noi, însă abia când le pui cap la cap realizezi cu ce ne confruntăm de fapt. Abia când le vezi puse pe hârtie îți dai seama de nepăsarea și bătaia de joc cu care sunt folosite contribuțiile noastre la sistemul de sănătate. Scandalurile de corupție, furtul din spitale, deturnările de fonduri, furtul de medicamente sunt efectiv fără număr. La fel șpăgile pentru accesul la operații, tratamente, medicamente, sunt deja tradiție. Mulți dintre noi au cel puțin un cunoscut, membru de familie, prieten, vecin care a suferit din cauza sistemului de sănătate românesc. Vă încurajăm să împărtășiți în comentarii experiențele pentru a crea împreună o imagine cât mai completă, chiar dacă de groază. Poate așa Alexandru Rafila va mișca ceva în sistem, căci este deja ministru din 2021 și nu a făcut mai nimic. Noroc cu banii din PNRR, căci altfel, nimic.
Am încercat să stabilim un prejudiciu general din ultimii 30 de ani, în urma furturilor, însă este imposibil. Ne-am concentrat pe cele 39 de spitale județene și pe cele mai mari scandaluri din sănătate și nu am atins nici măcar un sfert din situația dezastruoasă din sănătate. Absolut toate își primesc pacienții în condiții deplorabile. Puține au fost renovate, pe bucăți, și sunt mai toate infestate de bacterii. Absolut toate au fost implicate în scandaluri de corupție. am notat doar faptele cele mai grave, însă fiecare dintre aceste spitale este măcinat de corupție. De la mic la mare, de la paznic la asistente la managerul spitalului. Nu mai vorbim de spitalele municipale, unde situația este aceeași sau chiar mai gravă. Vom descrie pe viitor.
Dacă veți avea răbdare să citiți înșiruirea tristă a spitalelor județene, veți constata că acestea au multe lucruri în comun: mizerie, personal insuficient, lipsa dotărilor, corupție. Și, când de obicei ne ferim să generalizăm, de data aceasta situația este aceeași peste tot. Excepțiile sunt puține, din păcate. Să începem cu spitalele județene:
1. Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj
• Clădiri vechi, necesități majore de renovare și modernizare.
• Dotări insuficiente, echipamente medicale depășite.
• Probleme de igienă: infestări de insecte și mucegai în unele secții.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent și calitate scăzută a îngrijirilor.
Corupție:
• În 2014, mai mulți angajați ai spitalului, inclusiv medici și asistente, au fost anchetați pentru luare de mită și trafic de influență.
• În 2016, mai mulți medici au fost condamnați la pedepse cuprinse între 2 și 5 ani de închisoare pentru luare de mită.
2. Spitalul Județean de Urgență Timișoara
• Infrastructură veche, dotări insuficiente.
• Probleme persistente de igienă: infestări de insecte și condiții sanitare precare.
• Echipamente medicale depășite și insuficiente.
• Suprasolicitarea personalului medical din cauza deficitului de personal.
Corupție:
• În 2018, managerul Marius Craina a fost anchetat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Marius Craina a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidare.
3. Spitalul Județean de Urgență Iași
• Clădiri deteriorate, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Lipsa echipamentelor medicale moderne și a materialelor de bază.
Corupție:
• În 2016, managerul Lucian Eva a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2017, Lucian Eva a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
4. Spitalul Județean de Urgență Constanța
• Infrastructură veche, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare. Infestare gravă cu stafilococus aureus.
• Lipsa echipamentelor medicale moderne și a materialelor de bază.
Corupție:
• În 2017, managerul Dănuț Căpățînă a fost investigat pentru abuz în serviciu și delapidare.
• În 2018, Dănuț Căpățînă a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidare.
5. Spitalul Județean de Urgență Craiova
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2018, managerul Eugen Georgescu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Eugen Georgescu a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
6. Spitalul Județean de Urgență Ploiești
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Lipsa echipamentelor medicale moderne și a materialelor de bază.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2019, managerul Marius Niculescu a fost investigat pentru abuz în serviciu și delapidare.
• În 2020, Marius Niculescu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidare.
7. Spitalul Județean de Urgență Bacău
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2019, mai mulți angajați, inclusiv managerul Adrian Popa, au fost condamnați pentru luare de mită.
• Angajații au primit pedepse cu închisoarea între 2 și 4 ani pentru luare de mită.
8. Spitalul Județean de Urgență Argeș
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Lipsa echipamentelor medicale moderne și a materialelor de bază.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2017, managerul Nicolae Mischie a fost investigat pentru abuz în serviciu și delapidare.
• În 2018, Nicolae Mischie a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidare.
9. Spitalul Județean de Urgență Suceava
• Dotări insuficiente, condiții de igienă necorespunzătoare.
• Infrastructură veche, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și insecte.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• Posturile vacante erau „vândute” pentru sume între 2.000 și 15.000 de euro.
• Cinci persoane, inclusiv managerul Vasile Rîmbu, au fost arestate și condamnate pentru luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu.
10. Spitalul Județean de Urgență Brașov
• Infrastructură veche, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2018, managerul Mircea Predescu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Mircea Predescu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidare.
11. Spitalul Județean de Urgență Botoșani
• Dotări insuficiente, condiții de igienă necorespunzătoare.
• Infrastructură veche, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și insecte.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• Posturile vacante erau „vândute” pentru sume între 2.000 și 15.000 de euro.
• Cinci persoane au fost arestate și condamnate pentru luare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu.
12. Spitalul Județean de Urgență Vâlcea
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2019, mai mulți angajați, inclusiv managerul Dan Ponoran, au fost condamnați pentru luare de mită.
• Angajații au primit pedepse cu închisoarea între 2 și 4 ani pentru luare de mită.
13. Spitalul Județean de Urgență Vaslui
• Condiții insalubre, lipsa echipamentelor moderne.
• Infrastructură veche, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și insecte.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• Managerul Ana Rinder a fost condamnat pentru abuz în serviciu și delapidare în 2017.
• Ana Rinder a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și delapidare.
14. Spitalul Județean de Urgență Sibiu
• Clădiri vechi, cu necesități majore de renovare.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Echipamente medicale insuficiente și depășite.
• Personal insuficient, ceea ce duce la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2017, managerul Florin Grosu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2018, Florin Grosu a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
15. Spitalul Județean de Urgență Oradea
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme persistente de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Echipamente medicale insuficiente și depășite.
• Personal insuficient, ceea ce duce la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2018, managerul Gheorghe Carp a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Gheorghe Carp a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
16. Spitalul Județean de Urgență Galați
• Infrastructură veche, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2019, managerul Mihai Polinschi a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Mihai Polinschi a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
17. Spitalul Județean de Urgență Satu Mare
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Lipsa echipamentelor medicale moderne și a materialelor de bază.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2018, managerul Adrian Marc a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Adrian Marc a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
18. Spitalul Județean de Urgență Buzău
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2017, managerul Claudiu Damian a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2018, Claudiu Damian a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
19. Spitalul Județean de Urgență Tulcea
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2019, managerul Dumitru Vâlcu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Dumitru Vâlcu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
20. Spitalul Județean de Urgență Hunedoara
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2018, managerul Maria Neagoe a fost investigată pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Maria Neagoe a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
21. Spitalul Județean de Urgență Baia Mare
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2018, managerul Sorina Pintea a fost investigată pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Sorina Pintea a fost condamnată la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
22. Spitalul Județean de Urgență Alba
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2017, managerul Mihai Pușcaș a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2018, Mihai Pușcaș a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
23. Spitalul Județean de Urgență Arad
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2018, managerul Constantin Iovănel a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Constantin Iovănel a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
24. Spitalul Județean de Urgență Brăila
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2019, managerul Florin Chiriac a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Florin Chiriac a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
25. Spitalul Județean de Urgență Mureș
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2018, managerul Florin Buicu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Florin Buicu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
26. Spitalul Județean de Urgență Neamț
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
Corupție:
• În 2017, managerul Ionuț Mihăilă a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2018, Ionuț Mihăilă a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
27. Spitalul Județean de Urgență Bistrița
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Suprasolicitarea personalului medical din cauza deficitului de personal.
Corupție:
• În 2018, managerul Gabriel Lazany a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Gabriel Lazany a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
28. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2019, managerul Dumitru Vlad a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Dumitru Vlad a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
29. Spitalul Județean de Urgență Mehedinți
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Suprasolicitarea personalului medical din cauza deficitului de personal.
Corupție:
• În 2018, managerul Doina Boruga a fost investigată pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Doina Boruga a fost condamnată la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
30. Spitalul Județean de Urgență Teleorman
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2018, managerul Valentin Stancu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Valentin Stancu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
31. Spitalul Județean de Urgență Covasna
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Suprasolicitarea personalului medical din cauza deficitului de personal.
Corupție:
• În 2018, managerul László Ötvös a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, László Ötvös a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
32. Spitalul Județean de Urgență Călărași
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2019, managerul Nicolae Mușat a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Nicolae Mușat a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
33. Spitalul Județean de Urgență Harghita
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2018, managerul Lóránd Szántó a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Lóránd Szántó a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
34. Spitalul Județean de Urgență Gorj
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2019, managerul Gigel Capotă a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Gigel Capotă a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
35. Spitalul Județean de Urgență Vrancea
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Suprasolicitarea personalului medical din cauza deficitului de personal.
Corupție:
• În 2018, managerul Constantin Mîndrilă a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Constantin Mîndrilă a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
36. Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă: mucegai și infestări de insecte.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2019, managerul Dumitru Vienescu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Dumitru Vienescu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
37. Spitalul Județean de Urgență Dâmbovița
• Infrastructură deteriorată, dotări insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2018, managerul Nicolae Popescu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Nicolae Popescu a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
38. Spitalul Județean de Urgență Maramureș
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Suprasolicitarea personalului medical din cauza deficitului de personal.
Corupție:
• În 2019, managerul Ioan Horea a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2020, Ioan Horea a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
39. Spitalul Județean de Urgență Ilfov
• Clădiri vechi, echipamente insuficiente.
• Probleme de igienă și condiții sanitare precare.
• Dotări insuficiente și echipamente medicale depășite.
• Personal insuficient, ducând la suprasolicitarea personalului existent.
Corupție:
• În 2018, managerul Alexandru Petrescu a fost investigat pentru atribuirea preferențială a contractelor de achiziție publică.
• În 2019, Alexandru Petrescu a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri.
Ca să nu facă notă discordantă, mai mulți miniștri ai sănătății au fost cercetați pentru diverse fapte de corupție și alte infracțiuni. Cei mai mulți au scăpat ușor, spre rușinea justiției românești.
Eugen Nicolăescu
Ministru al Sănătății în perioadele 2005-2008 și 2012-2014
În timpul mandatului său, Nicolăescu a fost acuzat de mai multe nereguli și conflicte de interese, deși nu a fost condamnat definitiv.
Nicolăescu a fost implicat în diverse controverse legate de achiziții publice și gestionarea fondurilor în sistemul de sănătate. A fost acuzat de presă și de o parte a clasei politice de favorizarea anumitor companii farmaceutice în atribuirea contractelor publice.
Mircea Beuran
Ministru al Sănătății în 2003. Cercetat și trimis în judecată pentru luare de mită.
În ianuarie 2020, Beuran a fost arestat preventiv pentru luare de mită, fiind acuzat că a primit 10.000 de euro de la un medic pentru a-i asigura promovarea profesională. În februarie 2021, Curtea de Apel București a decis plasarea lui Beuran sub control judiciar, iar în 2023 a fost achitat definitiv.
Sorina Pintea
Ministru al Sănătății în perioada 2018-2019. Cercetată pentru luare de mită.
În februarie 2020, Sorina Pintea a fost reținută de DNA sub acuzația de luare de mită în valoare de 120.000 de lei pentru atribuirea unui contract public. Pintea a fost plasată sub control judiciar, iar dosarul său a fost trimis în judecată. Ea a negat acuzațiile și a susținut că este victima unei înscenări politice. În 2024 a fost condamnată la 3 ani și 6 luni pentru luare de mită.
Ion Bazac
Ministru al Sănătății în perioada 2008-2009. Cercetat pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni legate de atribuirea contractelor publice.
Bazac a fost implicat în mai multe anchete legate de modul în care au fost atribuite contractele publice în timpul mandatului său, dar nu a fost condamnat definitiv pentru faptele investigate. Controversele legate de gestionarea fondurilor publice și de favorizarea anumitor companii au afectat reputația sa.
Florian Bodog
Ministru al Sănătății în perioada 2017-2018. Cercetat pentru abuz în serviciu și fals intelectual.
În 2021, DNA a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a lui Florian Bodog, care între timp devenise europarlamentar, pentru a putea fi cercetat pentru abuz în serviciu și fals intelectual.
Acuzațiile se refereau la perioada în care Bodog a fost ministru și la angajarea fictivă a unei consiliere care nu ar fi prestat efectiv munca pentru care era remunerată. Se pare că va scăpa după ce a achitat prejudiciul de 75.000 de lei.
Vlad Voiculescu
Ministru al Sănătății în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021
A fost pus oficial sub urmărire penală de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID.
Acuzațiile se referă la achiziția de vaccinuri din martie 2021, când Voiculescu ar fi autorizat achiziția suplimentară a unui număr semnificativ de doze de vaccin, în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare era mult mai mic decât cantitatea contractată. Dosarul implică și alți oficiali, inclusiv fostul prim-ministru Florin Cîțu și fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă. Dosarul nu este finalizat.
Să trecem acum la cele mai mari cazuri de corupție din sănătate, cel puțin din cele cunoscute, căci cine știe câte altele mai sunt.
Scandalul Hexi Pharma (2016)
Hexi Pharma a fost acuzată că a diluat dezinfectanți vânduți spitalelor, punând în pericol viețile pacienților. Produsele companiei aveau concentrații mult mai mici decât cele declarate, ceea ce le făcea ineficiente în eliminarea bacteriilor și virusurilor. Scandalul a izbucnit după o serie de investigații jurnalistice și a dus la controale extinse în spitalele din România. Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a decedat într-un accident de mașină în circumstanțe suspecte în 2016, înainte ca procesul să ajungă la o condamnare.
În 2021, Flori Dinu, directorul general al companiei, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Hexi Pharma a fost amendată cu 2,6 milioane de lei și a fost obligată să plătească daune către spitalele afectate.
Scandalul Achizițiilor de la Spitalul Județean de Urgență Suceava (2020)
Managerul spitalului și alți angajați au fost acuzați de abuz în serviciu și neglijență, ceea ce a dus la răspândirea rapidă a COVID-19 în spital. Au fost descoperite nereguli în gestionarea echipamentelor de protecție și a materialelor sanitare, contribuind la un număr mare de infecții în rândul personalului medical și pacienților.
Fostul manager Vasile Rîmbu și alți oficiali au fost trimiși în judecată. În 2021, Vasile Rîmbu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Scandalul de Corupție la Spitalul Clinic Colentina (2023)
Directorul adjunct Cristian Plută a fost acuzat că a primit mită pentru a numi un manager interimar la spital. Se presupune că a solicitat și primit 20.000 de euro pentru a facilita această numire.
Cristian Plută a fost arestat și ulterior condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.
Scandalul de Corupție la Spitalul Județean de Urgență Slatina (2022)
Fosta șefă a secției de Psihiatrie, alături de alte cadre medicale, a fost acuzată că a cerut și primit mită de la pacienți și familiile acestora pentru a facilita internarea și tratamentul acestora. Investigațiile au scos la iveală un sistem bine organizat de primire a mitei, care funcționa de mai mulți ani.
În 2022, șefa secției de Psihiatrie a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.
Scandalul „Malaxa”
Florin Secureanu, directorul Spitalului Malaxa din București, a fost acuzat de delapidare și luare de mită. El ar fi deturnat fonduri ale spitalului pentru achiziții fictive și pentru plata unor servicii personale, inclusiv vacanțe și bijuterii.
În 2020, Florin Secureanu a fost condamnat la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru luare de mită și delapidare.
Scandalul „Dănuț Căpățînă”
Dănuț Căpățînă, managerul Spitalului Județean Constanța, a fost acuzat de luare de mită și spălare de bani. El ar fi primit mită pentru atribuirea unor contracte de achiziție publică și a deturnat fonduri ale spitalului.
În 2017, Dănuț Căpățînă a fost condamnat la 13 ani și 4 luni de închisoare.
Scandalul „Cătălin Cherecheș”
Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, a fost acuzat de luare de mită în legătură cu spitalul municipal. El ar fi primit mită pentru a facilita anumite contracte de achiziții publice pentru spital. În 2021, Cătălin Cherecheș a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru luare de mită.
Scandalul „Adrian Streinu-Cercel”
Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Matei Balș, a fost acuzat de abuz în serviciu și conflict de interese, fiind implicat în atribuirea preferențială a unor contracte de achiziție publică. În 2021, Adrian Streinu-Cercel a fost cercetat, dar nu a fost condamnat, dosarul fiind în curs de soluționare.
Scandalul „Mihai Lucan”
Mihai Lucan, medic chirurg la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj, a fost acuzat de delapidare și abuz în serviciu. El ar fi deturnat fonduri ale institutului pentru clinica sa privată și a beneficiat de fonduri publice pentru intervenții chirurgicale realizate în clinica privată. Mihai Lucan a fost trimis în judecată, iar procesul este în curs.
Scandalul „Elena Udrea și Ioana Băsescu”
Elena Udrea și Ioana Băsescu au fost acuzate de finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2009, folosind fonduri obținute ilegal din contracte de achiziții publice, inclusiv în domeniul sănătății. În 2021, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare.
Scandalul „Alina Bica”
Alina Bica, fostă șefă a DIICOT,M a fost acuzată de corupție și abuz în serviciu în legătură cu mai multe contracte publice din domeniul sănătății. În 2020, Alina Bica a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Scandalul „Adrian Severin”
Adrian Severin, fost europarlamentar, l a fost acuzat de corupție și trafic de influență, implicat în scandaluri de achiziții publice în domeniul sănătății. În 2016, Adrian Severin a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență.
Fără comentarii.
Ce buget alocă România sistemului sanitar?
Ca să fim cinstiți, am comparat bugetul din sănătate al României cu bugetele altor țări. Statele Unite nu sunt un reper, le-am trecut ca pe o curiozitate. Însă în rest se observă clar diferența în banii alocați acestui sector atât de important pentru fiecare țară. Subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate românesc și lipsa investițiilor în infrastructură și echipamente medicale moderne au adus spitalele din lista de mai sus în halul în care sunt. Plus faptul că, după ce ca bugetul este mic, se mai și fură la greu.
Să vedem mai jos ce bugete au sistemele sanitare din alte țări:
Germania
• Cheltuieli: 11,2% din PIB
• Buget Total: Aproximativ 430 miliarde EUR (calculat la un PIB de 3,84 trilioane EUR)
Anglia
• Cheltuieli: 10,2% din PIB
• Buget Total: Aproximativ 150 miliarde GBP (în 2021)
• Conversie în EUR: Aproximativ 175 miliarde EUR (calculat la un PIB de 1,7 trilioane GBP)
Franța
• Cheltuieli: 11% din PIB
• Buget Total: Aproximativ 260 miliarde EUR (calculat la un PIB de 2,36 trilioane EUR)
Statele Unite ale Americii
• Cheltuieli: 17,7% din PIB
• Buget Total: Aproximativ 3,8 trilioane USD (calculat la un PIB de 21,4 trilioane USD)
• Conversie în EUR: Aproximativ 3,5 trilioane EUR (calculat la un PIB de 19,5 trilioane EUR)
Italia
• Cheltuieli: 8,7% din PIB
• Buget Total: Aproximativ 150 miliarde EUR (calculat la un PIB de 1,72 trilioane EUR)
România
• Cheltuieli: 5,6% din PIB (în 2020); 6,3 % din PIB în 2023. Printre cele mai mici procente din UE
• Buget Total: Aproximativ 13 miliarde EUR (calculat la un PIB de 232 miliarde EUR)
Comparativ,
Germania și Franța alocă un procent similar din PIB pentru sănătate (aproximativ 11%), dar bugetele lor totale sunt foarte diferite datorită dimensiunilor economiilor lor. Germania cheltuiește aproximativ 430 miliarde EUR, în timp ce Franța cheltuiește aproximativ 260 miliarde EUR.
Statele Unite au cele mai mari cheltuieli pentru sănătate atât în procente din PIB (17,7%), cât și în termeni absoluți, cu un buget de aproximativ 3,5 trilioane EUR.
Anglia alocă un procent semnificativ din PIB (10,2%), ceea ce se traduce într-un buget de aproximativ 175 miliarde EUR.
Italia cheltuiește 8,7% din PIB pe sănătate, ceea ce reprezintă aproximativ 150 miliarde EUR.
România, cu doar 5,6% – 6% din PIB alocat sănătății, are un buget total de aproximativ 13 miliarde EUR, semnificativ mai mic în comparație cu celelalte țări analizate.


Și, colac peste pupăză, după ce că bugetul este mic, se mai și fură. Cum se fură în domeniul sănătății? În toate modurile posibile. Furtul este adus la rang de artă.
Achiziții publice frauduloase: procesele de achiziții publice pentru echipamente medicale, medicamente sau alte servicii necesare în spitale au fost oferite contra șpagă anumitor furnizori
Mită și plăți ilegale: condiționări de mită în relațiile cu personalul medical sau cu accesul la tratament și servicii medicale sunt de când lumea și pământul. Mai că au devenit tradiție. Aceasta include mită pentru programări rapide, tratamente preferențiale sau acces la echipamente medicale.
Deturnarea de fonduri și fraudă: Administrarea necorespunzătoare a fondurilor destinate sănătății, inclusiv deturnarea de fonduri publice sau fraudarea rapoartelor financiare, sunt probleme extrem de grave care afectează sistemul de sănătate.
Inegalități și acces limitat la servicii medicale: Corupția poate contribui la inegalități semnificative în accesul la servicii medicale de calitate, favorizând pe cei care pot oferi mită sau care au “relații” politice sau sociale. Adică pile.
Falsificarea documentației medicale: Practici de falsificare a documentației medicale pentru a obține beneficii ilegale, cum ar fi concedii medicale sau rețete compensate.
Vânzarea ilegală a medicamentelor. Aici vom detalia puțin deoarece este un pericol real, palpabil. Cum se desfășoară vânzarea ilegală a medicamentelor?
- Prin implicarea în rețele ilegale de vânzare a medicamentelor, inclusiv de medicamente contrafăcute sau expirate.
- Medicamente falsificate care sunt prezentate ca fiind produse de companii farmaceutice de încredere, dar care pot conține substanțe inactive sau chiar dăunătoare sănătății.
- Distribuirea și vânzarea de medicamente care și-au depășit termenul de valabilitate, vânzare de medicamente substanțial reduse în preț, ceea ce poate indica fie medicamente falsificate, fie produse care nu îndeplinesc standardele de siguranță și eficacitate. Atenție deci la prețurile mici ale medicamentelor!
- Vânzarea de medicamente pe piața neagră sau prin alte canale ilegale, fără respectarea reglementărilor și a procedurilor de control necesare este o altă practică ce pune în pericol viețile pacienților.
- Distribuirea de medicamente care ar trebui eliberate doar pe bază de prescripție medicală, fără a respecta procedurile legale și etice necesare.
Evaziune fiscală în sectorul privat de sănătate: practici de evaziune fiscală în clinici private sau în alte entități din sectorul privat de sănătate prin nedeclararea veniturilor, subraportarea costurilor, utilizarea facturilor false, utilizarea paradisurilor fiscale, subdeclararea personalului angajat.
Spălarea de bani prin intermediul unor tranzacții fictive sau supradimensionate pentru servicii medicale sau achiziții prin facturare excesivă pentru servicii medicale, facturare pentru servicii neefectuate, utilizarea clinicii ca intermediar pentru a transfera bani din alte surse ilegale, folosind facturi fictive pentru a justifica tranzacțiile, vânzarea de medicamente sau alte produse farmaceutice folosind tranzacții fictive pentru a introduce bani ilegali în economia legală.
Investiții în infrastructură medicală la prețuri mai mari decât prețul pieței, folosindu-se fonduri ilegale pentru a finanța construcția sau extinderea de facilități medicale, folosind contracte supradimensionate sau alte mijloace frauduloase.
Pentru cei care au avut răbdare să citească până aici: rețineți, aceasta este o mică parte din acest uriaș sistem. În articole viitoare ne vom referi la medicii de familie și cei specialiști, case de asigurări de sănătate, clinici și cabinete private, laboratoare de analize medicale, farmacii, centre de îngrijire și reabilitare, servicii de urgență, centre de sănătate mintală, servicii de asistență socială și sănătate comunitară etc. Poate, puse cap la cap, ajută vreun ministru bine intenționat să facă niște schimbări serioase de care este atâta nevoie. Ministrul Rafila spune că 2023 a fost un an istoric pentru sănătatea din România, semnându-se 24 de contracte de finanțare pentru construirea a noi spitale cu bani din PNRR. 116 spitale au primit bani pentru reducerea infecțiilor nosocomiale, 35 au primit bani pentru extinderea și reabilitarea secțiilor de neonatologie. De ce ne este nouă frică? De faptul că și acești bani vor avea aceeași soartă atâta timp cât sistemul nu se schimbă în totalitate, ceea ce în acest moment este imposibil. Dacă pompezi bani într-o groapă fără fund, rezultatele vor întârzia să apară, astfel că reforma în sănătate ar trebui făcută concomitent cu o curățenie totală în cadrul forței de muncă și mai ales în managementul spitalelor. Sau poate se începe chiar cu Ministerul Sănătății.
Comentarii recente