O companie feroviară din Japonia și-a cerut scuze oficial după ce unul din trenurile sale a plecat din gară mai devreme cu 25 de secunde. Un alt tren a sosit cu un minut întârziere în gara Mishima și o anchetă a fost declanșată imediat. Trenurile CFR Călători au întârziat peste 4.6 ani în primele 8 luni ale lui 2023. În 2022 întârzierile au fost de 8,2 ani, mai mult decât în 2010 când au întârziat doar 5.3 ani. Cu toate astea, nimeni nu face nici o anchetă. Nimeni nu își cere scuze. Nici pentru întârzieri, nici pentru condițiile deplorabile din tren, nici pentru mizeria din gări. 

Trenul de iarnă Constanța – Mangalia

România are aproximativ 1.000 de gări. Cele mai multe dintre ele arată ca după bombardament, cu infrastructură degradată, lipsă de facilități și condiții insalubre. Dacă ne uităm doar la gările mari ale României vom constata delăsarea și nepăsarea:

Gara Constanța, deși este una dintre principalele gări din România, suferă de neglijență crasă. Gândită ca un nod important pentru turiștii care vin la mare, gara este marcată de infrastructură învechită, murdărie și facilități insuficiente. Nu mai vorbim de unica locomotivă care duce iarna călătorii la Mangalia, ilustrată în fotografia de mai jos. Un foc pe lemne mai lipsește.

Gara Bacău este un alt exemplu de infrastructură degradată. Cu pereți cojiți, instalații vechi și murdărie omniprezentă, aceasta nu oferă condiții decente pentru călători. Mijloacele de informare sunt insuficiente, iar condițiile de așteptare sunt inacceptabile.

Deși Iași este un important centru universitar și cultural, gara sa lasă mult de dorit. Luminile slabe, băncile rupte și toaletele insalubre sunt doar câteva dintre problemele acestei gări. Nu există suficiente măsuri de securitate, ceea ce face ca mulți călători să se simtă nesiguri.

O altă gară importantă din România care se află într-o stare jalnică este gara Galați. Clădirile sunt vechi și prost întreținute, iar infrastructura nu a fost modernizată de zeci de ani. Gândacii și murdăria sunt prezenți în toate colțurile.

Chiar și în Timișoara, unul dintre cele mai mari orașe din România, principala gară, Timișoara Nord, arată deplorabil. În loc să fie o poartă de intrare modernă și primitoare în oraș, gara este marcată de lipsa de întreținere, graffiti și mizerie. Este adevărat că în acest moment gara din Timișoara este în reabilitare, vom vedea când se va finaliza. 

În Craiova, o altă importantă reședință de județ, gara este într-o stare avansată de degradare. Lipsa investițiilor și a lucrărilor de întreținere se reflectă în fiecare colț, de la pereții murdari la infrastructura învechită și neîngrijită.

Ce pretenții să mai avem atunci la gări mai mici, precum cea din Ciulnița, care este atât de sigură încât casa de bilete este baricadată cu lacăte și gratii, având un singur loc pe unde abia intră biletele? Câinii vagabonzi sunt clienții principali si veșnici, mizeria este la ea acasă, peroanele un real pericol dacă cineva călătorește noaptea. 

Ne e și rușine să mai menționăm Gara de Nord, care arată ca o cocină.

În ultimii 30 de ani, doar 5% dintre gările din România au fost reabilitate. Și acelea, în bătaie de joc.

Din mizeria din gări trecem la cea din tren. Desigur, găsim numărul vagonului după foile de A4 lipite cu scotch pe geamuri. Trenurile sunt cumpărate la mâna a șaptea sau luate direct de la cimitirul de trenuri (dacă o exista așa ceva). Mai noi de atât, garantat, nu au cum să fir. Slinoase, urât mirositoare, cu toalete pe care doar focul le mai dezinfectează. Scaune rupte, geamuri murdare și indescriptibil cu apa băltind între ele, tapițeria năclăită și lipicioasă. Podeaua ar avea nevoie de un nou cuvânt inventat doar pentru ea, căci murdar, răpănos, mizerabil nu o descriu suficient de bine. Totul reflectă indiferența crasă a autorităților, dar și imensa corupție din cadrul CFR, un factor semnificativ care a afectat dezvoltarea infrastructurii feroviare. De-a lungul anilor, CFR a fost implicată în numeroase scandaluri de corupție care au afectat negativ imaginea și performanța companiei. 

  1. Contracte Supraevaluate: Unele contracte pentru reparații și modernizări au fost atribuite la prețuri supraevaluate, ceea ce a dus la cheltuirea ineficientă a fondurilor publice și la calitatea slabă a lucrărilor efectuate.
  2. Licitații Manipulate: Au existat numeroase cazuri în care licitațiile publice au fost manipulate pentru a favoriza anumite companii, deseori prin oferirea de mită sau alte avantaje nelegale. Acest lucru a dus la concurență neloială și la atribuire de contracte către firme mai puțin competente.
  3. Deturnarea Fondurilor: Fonduri destinate modernizării și întreținerii infrastructurii feroviare au fost deturnate prin diverse scheme de corupție, reducând astfel resursele disponibile pentru proiectele esențiale.
  4. Infrastructura Neîntreținută: Multe scandaluri au scos la iveală faptul că sumele alocate pentru întreținerea infrastructurii nu au fost folosite conform destinației, ducând la degradarea gărilor și a liniilor feroviare.
  5. Angajări pe Criterii Politice: În multe cazuri, angajările la CFR s-au făcut pe criterii politice sau de nepotism, în detrimentul competenței profesionale. Aceasta a afectat negativ eficiența și capacitatea de gestionare a companiei.

Un exemplu specific de scandal este cel din 2015, când mai mulți directori și angajați ai CFR au fost reținuți pentru atribuirea frauduloasă a unor contracte de reparații și modernizări. Anchetele au relevat că aceștia primeau mită în schimbul atribuirii contractelor la prețuri supraevaluate și pentru lucrări de calitate inferioară. Așa cum spuneam, reabilitările au fost făcute în bătaie de joc.

De asemenea, în 2020, mai multe persoane au fost arestate într-un dosar care implica atribuirea frauduloasă a unui contract de reparații pentru infrastructura feroviară, în valoare de milioane de euro.

Scandaluri Majore de Corupție la CFR din care nu s-a recuperat nici un prejudiciu:

  1. Mihai Necolaiciuc – Delapidare și abuz în serviciu: aproximativ 57 de milioane de euro. Condamnări multiple pentru diverse acte de corupție. A fost condamnat în mai multe dosare pentru prejudicii aduse companiei, inclusiv achiziții frauduloase și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice. Sentință: Pedeapsa cumulată pentru diferitele condamnări a fost de peste 10 ani de închisoare din care a executat 6 ani.
  2. Viorel Scurtu – Fost director general al CFR Călători, condamnat pentru abuz în serviciu și delapidare. Implicat în diverse afaceri ilicite care au dus la pierderi financiare pentru CFR. Sentință: Condamnat la închisoare pentru mai mulți ani, cu pedepse variind în funcție de dosare.
  3. Emil Huidan – Fost director economic al CFR, acuzat de falsificarea documentelor contabile. Înregistrarea unor tranzacții fictive și manipularea contabilității pentru a acoperi fraude financiare. Sentință: Condamnat la închisoare cu executare.
  4. Constantin Dascălu – Fost director general adjunct al CFR. Luare de mită și abuz în serviciu. Implicat într-un scandal de corupție legat de atribuirea de contracte preferențiale. Sentință: Condamnat la câțiva ani de închisoare cu executare.
  5. Ion Garofil – Fost director al CFR Marfă. Delapidare și abuz în serviciu. Încheierea unor contracte neavantajoase pentru companie și deturnarea fondurilor. Sentință: Condamnat la mai mulți ani de închisoare cu executare.
  6. George Micu – Fost director al CFR SA. Abuz în serviciu. Implicat în acordarea de contracte fără licitație și în alte practici de corupție. Sentință: Condamnat la închisoare cu suspendare.
  7. Ion Ovidiu Artopolescu – Fost director general adjunct al CFR SA. Complicitate la abuz în serviciu. Participarea la acordarea frauduloasă a unor contracte de reparații și întreținere. Sentință: Condamnat la închisoare cu suspendare.
  8. Gardurile CFR – Contracte pentru gardurile CFR atribuite fraudulos, fără transparență și competitivitate. Milioane de euro risipiți în achiziții nejustificate.
  9. Achiziții de Trenuri Second-Hand (2013) – Trenuri second-hand din Germania achiziționate la prețuri mari, dar nefuncționale și incompatibile cu rețeaua feroviară românească. Bune de aruncat la fier vechi.
  10. Mihai Manole – Fost director al CFR SA, acuzat de favorizarea unor firme de casă în atribuirea contractelor de întreținere și reparații.
  11. Fraudă și Mituire (2016) – Angajați ai CFR și funcționari publici implicați în fraudă și mituire pentru atribuirea contractelor de infrastructură.
  12. Subevaluarea Vânzărilor de Active – Activele CFR vândute subevaluat, provocând pierderi semnificative companiei.
  13. Contracte de Închiriere (2020) – Contracte de închiriere a spațiilor comerciale din gările CFR acordate în mod netransparent, cu sume sub valoarea de piață, la neamuri și prieteni.
  14. Modernizări Frauduloase – Proiecte de modernizare a infrastructurii feroviare, atribuite fără licitație corectă, cu costuri umflate și lucrări de slabă calitate.
  15. Lucrări Fictive și Supraevaluate (2021) – Angajați CFR și firme contractante implicați în raportarea lucrărilor fictive sau supraevaluate pentru modernizarea liniilor feroviare.
  16. Șpăgi pentru Posturi (2022) – Dezvăluiri despre angajări la CFR pe bază de mită, unde posturile erau vândute pentru sume importante.

Și aceastea sunt doar marile cazuri, căci la CFR corupția colcăie pornind de la paznicul din gară care cere șpagă ca să te lase cu câinele în sala de așteptare (se acceptă doar câinii vagabonzi la CFR), la nașul care încă mai primește ”de o bere” de la călători, la șefi de gară care fac angajări pe principiul familial și de prietenie. 

Dincolo de aceste aspecte, se mai pune și problema subfinanțării CFR-ului. Nu că nu s-ar fi furat pe măsură, dar totuși Bugetul CFR de 3-5 miliarde de euro este mai mic comparativ cu bugetele din Germania, Franța și Marea Britanie. 

Finanțarea Feroviară în Europa

  1. Germania (Deutsche Bahn – DB) – Buget Anual: În 2023, Deutsche Bahn (DB), care include infrastructura și operarea trenurilor, a avut un buget de peste 12 miliarde de euro doar pentru investiții în infrastructură. DB este un model mixt de proprietate publică și operare comercială, beneficiind de subvenții guvernamentale substanțiale și veniturile din operarea comercială.
  2. Franța (SNCF) – Buget Anual: SNCF (Société Nationale des Chemins de fer Français) primește finanțări considerabile din partea guvernului. În 2022, Franța a alocat aproximativ 14 miliarde de euro pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii feroviare. Finanțarea provine atât din subvenții guvernamentale, cât și din fonduri europene și venituri proprii. SNCF este deținută de stat, dar operează comercial.
  3. Italia (Ferrovie dello Stato Italiane – FS) – Buget Anual: Grupul Ferrovie dello Stato Italiane (FS) a avut un buget de investiții de aproximativ 7 miliarde de euro în 2022. FS este deținut de stat și finanțat printr-o combinație de subvenții publice, fonduri europene și venituri comerciale.
  4. Anglia (Network Rail) –  Buget Anual: Network Rail, responsabilă de infrastructura feroviară din Marea Britanie, a avut un buget de aproximativ 10 miliarde de lire sterline (aproximativ 11,6 miliarde de euro) în 2022. Network Rail este finanțată prin subvenții guvernamentale, împrumuturi garantate de guvern și venituri din utilizarea infrastructurii de către operatorii privați de trenuri.

Comparativ, CFR Călători are ca buget anual pentru subvenții și investiții în jur de 1-2 miliarde de lei (aproximativ 200-400 milioane de euro). Veniturile din bilete și abonamente sunt în jur de 1 miliard de lei anual (aproximativ 200 milioane de euro). România mai beneficiază acum și de fonduri europene pentru infrastructura de transport prin diverse programe. Pentru perioada 2021-2027, România are alocate peste 30 de miliarde de euro pentru infrastructură prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și alte programe. O parte din aceste fonduri sunt destinate proiectelor feroviare, inclusiv modernizării liniilor și stațiilor. Suntem deja în 2024 și în cei trei ani care au trecut deja nu s-a făcut nici o schimbare, nici o îmbunătățire, ceea ce ne face să credem că nici până în 2027 nu vom vedea o mare reabilitare a CFR Călători.

Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, a declarat că România nu a mai cumpărat un tren nou de 25 de ani. Din acești 25 de ani, 3 ani sunt ai săi. Sub conducerea sa, CFR Călători a continuat să se afunde într-o criză profundă, marcată de întârzieri cronice, infrastructură decrepită și condiții mizerabile pentru călători. Grindeanu continuă să ofere doar explicații și promisiuni în loc să aducă schimbări reale în CFR Călători. Deși recunoaște problemele grave ale sistemului feroviar românesc, cum ar fi trenurile vechi care iau foc sau întârzierile constante, rămâne doar la nivelul vorbelor fără să implementeze reforme eficiente. În timp ce CFR Călători se confruntă cu pierderi record (CFR Călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023) și condiții inacceptabile pentru călători, Grindeanu pare mai preocupat de justificări și de redistribuirea vinovățiilor decât de soluții concrete și acțiuni decisive.

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi afisata. Campurile obligatorii sunt marcate *

Datele cu caracter personal sunt prelucrate conform Politicii de confidentialitate