Cu puțin timp înainte ca mandatul său să se încheie, Iohannis și-a adus aminte de programul România Educată mult promis și a promulgat noua lege a educației, lansată cu un discurs steril și lung care nu a spus nimic concret și cu o ceremonie împopoțonată care anunța mult zgomot pentru nimic, exact ca un butoi gol rostogolit pe uliță. 8 ani i-a luat lui Iohannis să lanseze acest proiect “de suflet”, și tot prost i-a ieșit. 
Să ne amintim: Klaus Iohannis a candidat fluturând promisiunea programului România educată, jignind astfel românii, sugerând că aceștia nu ar fi educați. 
Însă, în realitate, singurii needucați sunt el și cei care îl înconjoară. Cei care s-au perindat în fel de fel de funcții în timpul neinspiratului său mandat. Numărul de studii nu înseamnă automat că ești un om educat. De fapt, în toți acești ani, românii au fost chiar prea educați față de el, manifestând politețe față de un lider care nu merită să fie tratat frumos, mai ales după alianța cu PSD.
Revenind la legile educației, în mod ironic, tocmai în timpul mandatului său au apărut cele mai grave probleme în școala românească. Situația a culminat cu greva profesorilor și rezultatele dezastruoase la examenul de bacalaureat. De asemenea, abandonul școlar a atins cote alarmante, reflectând inadecvarea politicilor și a strategiilor implementate. 
Toate acestea s-au întâmplat sub bagheta magică a acestui infatuat care își dă aere de superioritate și trăiește într-o realitate paralelă total neconformă cu realitatea de zi cu zi din România. Este revoltător faptul că un fost profesor, care ar fi trebuit să înțeleagă cel mai bine lupta și sacrificiul profesorilor, problemele din educație, elevii, nu a fost capabil să își canalizeze energia în sprijinul sistemului educațional. 
Greva profesorilor, care a avut loc în timpul mandatului său, a fost un răspuns legitim și just la neglijarea și lipsa de respect arătate de către președinte și guvern.
Noua lege a educației este total lipsită de sensibilitate față de realitățile din școlile românești, Iohannis nereușind nici în ultimul ceas să abordeze și să rezolve problemele reale ale sistemului educațional. Nimic major nu se schimbă o dată cu noua lege, sutele de experți pe care Iohannis se laudă că i-a consultat par și ei rupți de realitățile necesităților școlii românești astfel încât aceasta să se alinieze la perfomanțele europene.  
Mai mult, Consiliul Național al Elevilor a criticat Legea învățământului preuniversitar din pachetul legilor educației, transmițând președintelui Iohannis un studiu și recomandări referitoare la lege de care nu s-a ținut cont.
Peste 78% dintre elevi nu doresc un examen separat de Evaluarea Națională pentru admiterea la liceu, iar 69,5% cred că religia nu ar trebui introdusă ca materie opțională la bacalaureat – arată un studiu la care au luat parte peste 16.000 de elevi din toată țara.
De asemenea, 86,2% dintre elevi consideră că ar trebui să existe un termen-limită, în fiecare lună, pentru acordarea burselor școlare, un termen ce va asigura plata egală a burselor școlare către toți elevii din unitățile de învățământ preuniversitar din România.
CNE a mai afirmat că 69,5% consideră că religia nu ar trebui introdusă ca materie opțională la Examenul de Bacalaureat, în timp ce 14,8% consideră că ar trebui evaluată Istoria Religiilor, fapt ce confirmă poziția CNE încă de la propunerea acestui amendament.
Consultarea a mai arătat că 54,9% dintre respondenți consideră că elevii ar trebui să participe, în mod obligatoriu, la ore de consiliere psihologică, lucru ce ar limita cazurile de violență în școli, 63,2% dintre elevi consideră că diversitatea nu este promovată suficient în sălile de clasă, fapt ce atestă existența segregării în mediul școlar, iar 87,6% dintre respondenți consideră că elevii ar trebui să aibă mai multă libertate în alegerea disciplinelor de studiu, astfel aceștia ar alege discipline de studiu în funcție de orientarea profesională individuală.
Și studenții au protestat față de prevederile din legea învățământului universitar, acuzând lipsa de transparență din timpul dezbaterilor parlamentare.
Dar cui i-a păsat? Legea este promulgată și deși nu aduce nici o schimbare majoră, o restructurare concretă, o aducere a școlii românești în epoca modernă, Iohannis a lansat-o așa, doar ca să bifeze și acest capitol. Ba chiar și-a și sărbătorit mediocritatea cu o ceremonie fastuoasă, fără rușine că și-a pus numele pe piatra funerară a școlii românești.