Zilele trecute, Presshub publica ce fac în prezent cei 2 șefi ai ISU Prahova, pensionați medical la 45 de ani după ce 0215 le-a retras avizul la informații clasificate, iar Raed Arafat i-a schimbat din funcție. Ei sunt, de asemenea, cei care fac astăzi (din nou) obiectul anchetei DNA de la Ferma Dacilor: https://www.presshub.ro/firma-seful-isu-prahova-care-trebuia-sa-evite-tragedia-de-la-ferma-dacilor-303049/. 

Cei doi sunt Dumitru Elisei și Mihai Drăgan

Ambii bolnavi, incapabili să mai muncească pentru statul pe care au jurat să îl servească, s-au pensionat și și-au înființat firme de consultanță, culmea! (sau nu chiar), tocmai în domeniul pentru care erau prea bolnavi să muncească ( de exemplu Mihai Drăgan deține: SERVICII PRIVATE POMPIERI SRL, DRĂGAN SU CONSULTING SRL, DRĂGAN SU MAINTENANCE SRL). Cu aceste firme au trecut la întocmirea documentațiilor tehnice și consultanță pentru o serie de entități de stat pe care, până mai ieri, chiar ei aveau datoria să le controleze.

Cine îndeplinea mai nou această sarcină? Foștii subordonați conduși de colonelul Nicolae Tudoroiu, la rândul său fost subaltern al celor doi, în prezent demisionar și mutat în altă funcție la București.

Pe lângă faptul că susținem ca obligatorie verificarea modului în care cei doi au obținut contracte cu instituții ale statului, având în vedere suspiciunile la adresa probității morale și penale a acestora, trebuie menționat și personajul care a făcut posibilă propășirea celor doi. Mai exact, cine i-a adus și sprijinit pentru ocuparea pozițiilor de decizie? 

Răspunsul la această întrebare este Daniel Marian Dragne, fost Inspector General al IGSU, cu un trecut (total) lipsit de valențe operative și calat mai degrabă pe achiziții substanțiale, conform jurnaliștilor de la publicația “Agenda  pompierului”: https://agendapompierului.ro/articole/Evenimente/2017_02/Colonelul_Daniel_Marian_Dragne_noul_inspector_general_al_IGSU.htmlși alte publicații. Colonelul acum în rezervă are o serie de episoade comune cu foștii săi subordonați de mai sus.

Astfel, cariera lui Mihai Drăgan se intersectează cu cea a lui Dragne încă de pe băncile Facultății de Pompieri, unde cei doi sunt colegi timp de 4 ani (Drăgan promoție 1995-2000, Dragne 1994-1999). 

Când Dragne ocupă funcția de prim adjunct al IGSU, el reușește să-l împuternicească și ulterior să-l numească pe fostul său coleg, Mihai Drăgan, mai întâi prim adjunct și ulterior Inspector Șef al ISU Prahova. Interesant este că Drăgan a fost numit Prim adjunct direct de pe o funcție de execuție, fără a parcurge alte trepte ierarhice de comandă (aviz DNA).

Șirul coincidențelor nu se oprește aici și, de data aceasta într-un mod mai puțin fericit, Dragne este din nou cu un pas înainte: la finalul anului 2018, celebra 0215 îi retrage avizul la informații clasificate, iar colonelul este pus la dispoziție. De aici traseul îl intuiți: brusc grav bolnav, Daniel Marian Dragne se pensionează medical la venerabila vârstă de 43 de ani. Nu trece mult și tânărul rezervist realizează că este totuși predestinat să lucreze pentru statul Român. Astfel, își înființează (ca și foștii săi subordonați, Drăgan și Elisei) societăți cu activitate direct conectată la fostul loc de muncă și, la fel ca fostul său subordonat, reușește să se mufeze la bani publici. Societatea ACCES FIRE CONSULTING SRL cu obiect de activitate consultanță și management, apoi SC SMART CONNECTING PEOPLE SRL și SC DRAGNE SI ASOCIATII SRL. Contracte? Iată o mostră de achiziții directe:

Mai mult decât atât, deși (fost) bolnav, Daniel Marian Dragne este și conducător de vază într-o organizație profesională în domeniu: Patronatul Serviciilor de Protecție și Securitate Civilă din România. Cu tot acest background profesional, animat de responsabilitate civică și energie, sigur că stimabilul colonel în rezervă este îndreptățit să se pronunțe în spațiul public cu privire la diverse teme profesionale și o face chiar acid cu privire la tragedia de la Crevedia: https://www.puterea.ro/premiera-nedorita-de-la-crevedia-cei-mai-multi-pompieri-raniti-vreodata-unde-s-a-gresit/. 

Nu mai are, însă, același avânt deontologic legat de tragedia de la Ferma Dacilor. Mai are rost să ne întrebăm de ce? 

Important și poate chiar suspect este și faptul că Daniel Marian Dragne îi are ca asociați în societatea SMART CONNECTING PEOPLE SRL (cea conectată la banii publici și cu nume ce pare mai mult decât sugestiv) doi condamnați penal: 

• pe Ion Bogdan Mitruț, “trimis în judecată de procurorii DNA într-un dosar în care este acuzat de complicitate la trafic de influenţă. În perioada februarie – aprilie 2020, persoana fizică, beneficiind de ajutorul directorului Bogdan Ion Mitruţ, ar fi pretins și primit de la administratorul unei firme (martor în cauză) sumele de 5.000 lei și 25.000 euro, ce reprezentau un comision de 10% din valoarea totală a sumei facturate de societate pentru o serie de lucrări executate în cadrul unui contract de mentenanţă și re parații încheiat cu Compania Națională Aeroporturi București SA.“

Bogdan Ion Mitruţ ar fi primit la data de 14 aprilie suma de 25.000 euro, potrivit anchetatorilor care au făcut constatarea infracțiunii flagrante.

• Intermediarul șpăgii, de altfel condamnat și el în același dosar, este Octavian Valentin Lungu, fiind chiar celălalt acționar alături de Dragne și Mitruț în cadrul societății care conectează oamenii în mod inteligent și primește bani de la stat. Lungu a mai fost trimis în judecată de DNA și condamnat anterior: https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=3552.

O persoană integră, oricât s-ar strădui, are șanse minime să găsească doi condamnați penal cu care să facă echipă. Și chiar dacă ar da peste astfel de persoane, omul cinstit nu se aruncă în asocierea cu ei, deoarece cei cu intenții corecte sunt preocupați să evite orice complicații, ba chiar resimt teama de a nu fi atrași într-un vârtej al problemele juridice.

În plus, dacă nu era suficient, din această poveste cumva devenită tipic românească nu putea să lipsească încă un personaj: fostul procuror DNA militar Mihai Gheorghe, cel care a clasat în prima jumătate a anului 2023, chiar înainte de trecerea în rezervă, cel puțin 3 dosare care îi vizau pe șefii ISU Prahova, Drăgan și Elisei (inclusiv cel legat de Ferma Dacilor), și despre care se vehiculează că ar fi un “cunoscut” al lui Dragne încă din perioada în care acesta ocupa funcția de Șef al Serviciului Control al IGSU.

Dubla măsură: unii plătesc, alții huzuresc

Ce este dubla măsură? Dubla măsură înseamnă aplicarea unor standarde sau sancțiuni diferite pentru persoanele aflate în situații similare sau pentru aceleași fapte, în funcție de anumite criterii precum influența socială, puterea sau conexiunile politice. În contextul corupției, aceasta se manifestă atunci când persoane implicate în acte ilicite, având legături cu sistemul sau fiind parte a elitelor, beneficiază de pedepse mai blânde sau scapă nepedepsite, în timp ce cetățenii obișnuiți și mai puțin “conectați” sunt supuși rigorilor legii.

Această dublă măsură e practicată pe scară largă în România. Discutând de cel mai recent caz, Ferma Dacilor, asistăm la aceeași aplicare a dublei măsuri: patronul pensiunii, Cornel Dinicu, a fost reținut, arestat și plasat ulterior în arest la domiciliu. Este singurul arestat de până acum, în timp ce ceilalți implicați în această tragedie nu numai că sunt liberi, dar prosperă din contracte cu statul în valoare de sute de mii de euro. Problema care se pune este: cine este adevăratul vinovat? Cel care a comis fapta sau cel/cei care au încurajat/profitat/susținut fapta și pe cel care a comis-o?

În România, condamnații penal se transformă în antreprenori oportuniști, profitând de “vulnerabilitățile” sistemului. În România, imoralii pretind că sunt repere morale. În România, cei care ar trebui să fie exemplul integrității devin protagoniștii corupției, de mult prea mulți ani. În România, instituțiile publice devin platforme pentru afaceri dubioase conduse de cei care ar trebui să protejeze interesul public. În România, cei care greșesc nu doar că scapă nepedepsiți, dar prosperă și își transformă faptele condamnabile în trepte spre succes și prosperitate personală.